Fondurile de pensii private facultative reprezintă una din soluţiile prin care românii pot acoperi decalajul de 40% dintre pensia medie şi salariul mediu, în condiţiile în care cel mult 20% din acest decalaj pot fi acoperite de componenta de pensie privată obligatorie, a spus Mihail Ion, vicepreşedinte pieţe de capital, servicii bancare de investiţii şi planificare financiară personală, Raiffeisen Bank România, în cadrul ZF Live.
„Este un decalaj foarte mare între pensia medie şi salariul mediu. Rata de înlocuire este vreo 40% probabil, deci standardul nostru de viaţă după pensionare poate să scadă brusc. Avem o componentă de pensie privată obligatorie care acoperă poate 10-20% din această diferenţă, dar pentru restul avem nevoie să economisim suplimentar. Din punctul nostru de vedere, instrumentul cel mai potrivit este un fond de pensii facultativ“, spune Mihail Ion.
Cea mai mare parte a portofoliului de active financiare continuă să fie formată din numerar şi depozite, care reprezentau 35% din totalul activelor la final de 2023.
Totuşi, deţinerile populaţiei în fonduri de pensii private şi investiţii în titluri şi acţiuni sunt în creştere, reflectând o diversificare a portofoliului şi probabil o înţelegere mai bună a pieţelor financiare, după cum spune Cristian Popa, membru al boardului BNR.
În timp ce numerarul şi depozitele rămân modalitatea preferată de acumulare, dinamica altor tipuri de instrumente financiare se intensifică, indicând o creştere a experienţei investiţionale. Spre exemplu, pe lângă numerar şi depozite, românii au început să investească prin intermediul bursei, fiind mult mai deschişi către acest mod de a investi, dar şi către programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur şi Fidelis. La nivel regional, structura deţinerilor de active financiare ale românilor este relativ similară celei din Zona Euro, cu o pondere importantă a numerarului şi depozitelor. Ca sume absolute, europenii au active financiare semnificativ mai mari. Comparativ, în Polonia, preferinţa pentru numerar şi depozite este şi mai pronunţată, reprezentând în jur de 50% din activele financiare, în timp ce în Ungaria, această pondere este de aproximativ 20%, adaugă el.
