Economia României a rămas pe minus în trimestrul al doilea din 2026, dar declinul s-a temperat faţă de începutul anului: Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,4% faţă de T2/2025, pe seria brută, după un declin de 1,2% an/an în primul trimestru din 2026, arată datele semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Trimestru la trimestru, economia a stagnat. PIB-ul din T2/2026 s-a menţinut nemodificat faţă de T1/2026, potrivit seriei ajustate sezonier.
Per total, în primele şase luni ale anului, economia României a scăzut cu 0,8% faţă de S1/2025, pe seria brută.
Primele date pentru trimestrul al doilea arată astfel o oarecare îmbunătăţire faţă de începutul anului, în sensul că ritmul declinului anual s-a redus de la 1,2% în T1 la 0,4% în T2. Economia nu a revenit însă pe creştere, iar rezultatul cumulat al primelor şase luni rămâne negativ.
După doi ani în care creşterea economică a fost subunitară, miza pentru 2026 nu mai este doar cât de mult poate creşte economia, ci dacă România va reuşi să încheie anul cu PIB-ul pe plus. Datele pentru T2 sunt importante din această perspectivă: scăderea anuală este mai mică decât la începutul anului, dar economia nu a reuşit încă să genereze creştere de la un trimestru la altul.
Pe seria ajustată sezonier, datele INS arată însă o imagine mai slabă în comparaţie anuală. PIB-ul a scăzut cu 2% în T2/2026 faţă de T2/2025, iar în primul semestru declinul a fost de 1,6% faţă de S1/2025.
(Sursa tabel - INS)
Prognoza de primăvară a Comisiei Europene indica pentru România o creştere economică de doar 0,1% în 2026, estimare pe care Guvernul de la Bucureşti a preluat-o în cele mai recente calcule. Recent, Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, a subliniat la ZF Live că aşteptarea pentru întregul an rămâne la plus 0,1%, însă atingerea acestui nivel va depinde de evoluţia economiei în ultimele două trimestre.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat recent la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei că România ar putea evita o cădere dramatică a economiei în acest an.
„Deficitul de cerere agregată se adânceşte, iar perspectiva pe termen scurt a economiei rămâne rezervată. Sunt efectele inerente ale consolidării fiscale. Deviaţia PIB este mare, ceea ce e pozitiv din punctul de vedere al inflaţiei, dar mai puţin pozitiv din punctul de vedere al creşterii economice. Sperăm să nu avem o cădere dramatică, vom avea probabil o creştere lângă 0 sau cu minus în acest an, dar nu o recesiune dramatică. Nu ne aşteptăm nici la o revenire rapidă a creşterii economice“, a spus Isărescu.
INS a revizuit, odată cu publicarea noilor date, şi evoluţia trimestrială anterioară a PIB. Astfel, pe seria ajustată sezonier, T1/2026 faţă de T4/2025 a fost revizuit de la stagnare la o scădere de 0,1%.
