Bănci și Asigurări

Automatizarea mutării unui cont curent de la o bancă la alta, o promisiune veche preluată de noul şef executiv al ARB

Automatizarea mutării unui cont curent de la o bancă la alta, o promisiune veche preluată de noul şef executiv al ARB

Autor: Razvan Voican

06.12.2011, 09:38 611

Proiectul fusese anunţat de ARB încă din primăvara lui 2010, când au fost adoptate la nivelul asociaţiei regulile comune privind "mobilitatea conturilor curente", în condiţiile în care România se număra deja printre codaşele UE la acest capitol fundamental de transparenţă şi de libertate a clientului.

În ideea creării unei pieţe bancare comune, Comisia Europeană insistă de mai mulţi ani în direcţia eliminării barierelor birocratice şi de costuri care descurajează mutarea unui client de la o bancă la alta pentru a putea beneficia de condiţii mai bune. În România s-a reuşit anul trecut deschiderea posibilităţii de refinanţare, care uşurează mutarea unui credit de la o bancă la alta, însă posibilitatea mutării unui banal cont curent încă nu este disponibilă la nivelul întregii pieţe locale.

Chiar dacă unele bănci s-au hotărât să faciliteze mutarea unui cont, niciuna nu se grăbeşte să promoveze acest serviciu. Nefiind informaţi şi după ani de zile în care s-au obişnuit să stea şi câte o oră la bancă pentru a semna nenumărate hârtii, clienţii nici nu întreabă despre această opţiune care i-ar scuti de drumuri de la o bancă la alta şi de mult timp pierdut cu documentele atunci când decid să-şi mute contul curent la o altă bancă.

Printre băncile care oferă deja facilitatea de transfer al conturilor curente se numără BRD, UniCredit Ţiriac Bank, Raiffeisen şi Alpha Bank.

În schimb, BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, spune că are "în pregătire" acest serviciu.

Mai rapide au fost bănci mici precum Intesa Sanpaolo sau Millennium.

Băncile amintite au şi publicat pe site-urile proprii un ghid privind paşii care trebuie parcurşi de client, procedura de transfer al unui cont curent, precum şi formularul de cerere de transfer. Două bănci mari - CEC Bank şi Banca Transilvania - figurează pe lista ARB ca furnizori ai acestui serviciu, însă nu au postat pe site-uri informaţii în acest sens. De asemenea, Volksbank şi Bancpost nu figurează ca semnatare ale convenţiei şi nu au informaţii publicate pe site-uri.

Conform regulilor agreate la nivelul ARB, serviciile specifice transferului de informaţii legate de mobilitatea conturilor sunt gratuite.

Desigur, fiecare bancă percepe comisioanele contractuale standard.

Clientul ar trebui să aibă posibilitatea să meargă la banca aleasă şi să îi solicite acesteia să intermedieze preluarea contului său curent de la altă bancă, inclusiv cu serviciile ataşate de debitare directă, contractele de standing order şi/sau ordinele de plată emise cu data plăţii în viitor. Desigur, operaţiunea nu poate avea loc în cazul unui sold negativ sau al existenţei unor popriri şi a unor produse ataşate active - carduri, depozite.

Uşurarea transferului de cont curent ar reprezenta un stimulent pentru concurenţa de pe piaţa bancară, aşa cum s-a văzut deja în cazul liberalizării refinanţărilor de credite, presând în direcţia creşterii calităţii serviciilor şi raportării preţurilor la calitatea oferită.

Florin Dănescu, 42 de ani, este primul preşedinte executiv al ARB instalat conform noului statut al asociaţiei după mai multe luni de căutări. El urmează să preia de la Radu Gheţea - care rămâne preşedinte al consiliului director - rolul de "voce" a breslei şi reprezentant al intereselor acesteia în relaţiile cu diferite instituţii.

Dănescu a fost prezentat public luni, la sediul ARB, la concurenţă cu o conferinţă a guvernatorului BNR Mugur Isărescu privind inflaţia. Executivul ARB a menţionat printre priorităţi modificarea legii insolvenţei, modificarea reglementărilor BNR privind lichiditatea băncilor şi elaborarea unui cadru de autoreglementare în domeniul plăţilor în lei. În continuare în România plăţile interbancare sunt scumpe şi durează mult în special pentru clienţii persoane fizice.

De asemenea, noul oficial al ARB a prezentat un studiu vechi, de astă-vară, pe care asociaţia îl mai anunţase o dată, privind nivelul de educaţie al românilor. Desigur, concluzia pe care bancherii preferă să o scoată în faţă este că de fapt clienţii sunt vinovaţi că nu citesc cu atenţie contractele semnate la bancă, nu se informează cu privire la produsele bancare, nu le compară şi nici măcar nu înţeleg o mare parte din termenii bancari. Pornind de la acest rezultat, ARB promite programe pentru educaţia financiar-bancară a populaţiei. În acest sens a fost anunţată o campanie la televiziunea publică programată să dureze până în vara anului viitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO