Bănci și Asigurări

Avertisment sever al BNR: Rezultatele în economie vor fi mult mai slabe pentru că încrederea dispare, iar venitul disponibil real al populaţiei suferă o „pierdere severă de ritm”

Avertisment sever al BNR: Rezultatele în economie vor fi...

Autor: Iulian Anghel

18.07.2018, 00:08 10650

„Consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuţie considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicaţii accentuarea reculului încrederii populaţiei şi pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populaţiei.”

Economia ar putea înregistra în trimestrul al doilea şi al treilea creşteri inferioare celor prognozate, în con­diţiile în care anticiparea prelungirii „creşterii excedentului de cerere agregată” în semestrul I nu se confirmă - acesta este cel mai recent şi mai substanţial avertisment venit din partea membrilor Consiliului de Ad­minis­traţie al Băncii Naţionale, menţionat în minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 4 iulie. În acea şedinţă, membrii Consiliului au decis să menţină la 2,5% rata de politică monetară.

„Referitor la poziţia ciclicâ a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut în trimestrul I o decelerare mai pronunţată în termeni anuali decât cea anticipată – la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017 –, în condiţiile în care în termeni trimestriali ea a stagnat, făcând probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată, contrară aşteptărilor de majorare uşoară a acestuia”, spune minuta BNR. Potrivit acesteia, consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuţie considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicaţii accentuarea reculului încrederii populaţiei şi pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populaţiei.” Este un altfel de a spune că inflaţia mănâncă „sever” din majorările salariale.

Examinând datele disponibile din economie, se observă că, atât pe partea de formare a PIB, cât şi pe partea de utilizare, ritmul de creştere se temperează semnificativ. Industria a crescut, de exemplu, la cinci luni, cu 4%, într-un ritm net inferior creşterii din primele cinci luni din 2017 – plus 7,8%, an/an. Acest lucru înseamnă că aportul la creşterea economică va fi mult mai redus ca anul trecut. Comerţul cu amănuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat) continuă să crescă, dar mai încet: plus 6,4% la cinci luni, faţă de o creştere de 7,9% în primele cinci din 2017, an/an.

„Excedentul de cerere agregată” se restrânge şi nu creşte, cum se credea, ceea ce, fireşte, înseamnâ consum mai mic, prin urmare activitate economicâ mai redusă, arată BNR.

„Când ai o creştere economică bazată în mare măsură pe stimuli fiscali, acesta nu poate dura multă vreme. O dată cu dispariţia stimulului, dispare şi creşterea şi asta s-a văzut clar în T1. În plus, şi Europa încetineşte şi, cum suntem legaţi de ea, încetinirea se resimte şi aici. Lucrurile sunt complicate mai ales pentru guvern pentru că acesta are o marjă de manevră foarte redusă, fiscal vorbind. Cel mai probabil deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB. Dacă va fi să fie menţinut sub această limită există doar două soluţii: fie gu­ver­nul îşi majorează veniturile, im­punând noi taxe, dar acesta va conduce la restrângerea consumului privat, fapt ce va lovi în creşterea economică; fie îşi reduce cheltu­ielile, ceea ce va însemna res­trân­gerea consumului guvernamental, fapt ce, iarăşi, se va vedea în PIB”, co­mentează Adrian Codîrlaşu, preşe­dintele CFA Ro­mânia. Creşterea va fi în 2018 de 3,5-4%, mai spune el. Este, de altfel, prog­noza cea mai întâlnită în rândul eco­no­miştilor.

BNR mai formulează, în minuta şedinţei din 4 iulie, o altă observaţie care dă de gândit: aportul investiţiilor (for­marea brută de capital fix) a rămas po­zi­tiv, dar s-a redus consistent, în principal ca efect al declinului amplu al construcţiilor rezidenţiale. Construcţiile rezidenţiale au avut un recul de 28,5% în primele cinci luni din an, faţă de o creştere de 67% în primele cinci luni din 2017, an/an.

BNR mai observă că, pe partea ofertei, principalul contribuitor la creşterea economică au continuat să fie serviciile, urmate la o oarecare distanţă de industrie, ambele însă cu aporturi în scădere. Într-adevăr, la cinci luni din an, atât serviciile, cât şi industria şi-au tem­perat creşterea.

Industria, de pidă, a avansat cu 4% la cinci luni, an/an, faţă de 7,8% în primele cinci luni din 2017, an/an. De altfel, pe partea de formare a PIB, industria a fost motorul creşterii în 2017, contribuind cu 1,9% la creşterea economică de 6,9%.

Aşa stând lucrurile, minuta şedinţei Consiliului de administraţie a BNR consemnează că este foarte posibil ca decelerarea economiei să continue în trimestrele II şi III, într-un ritm mai pronunţat decât cel prognozat, în condiţiile anticipării unor dinamici trimestriale ale PIB în creştere în raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

„În contextul evoluţiilor recente, o asemenea perspectivă implică valori mai scăzute ale gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul primelor trei trimestre ale anului curent şi o posibilă modificare de pattern al acestuia faţă de prognoza din luna mai, care anticipa prelungirea creşterii excedentului de cerere agregată în semestrul I, urmată de menţinerea lui cvasiconstantă până spre mijlocul anului viitor.”

Este şi o veste bună în tabloul economic, contribuţia exportului net la avansul PIB s-a îmbunătăţit, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. Acest fapt a determinat că deficitul de cont curent să-şi tempereze ritmul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, deşi a rămas la o valoare ridicată.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO