• Leu / EUR4.7787
  • Leu / GBP5.6852
  • Leu / USD4.3149
Bănci și Asigurări

Avertismentele transmise de guvernatorul BNR Mugur Isărescu la prezentarea raportului asupra stabilităţii financiare

Avertismentele transmise de guvernatorul BNR Mugur Isărescu la prezentarea raportului asupra stabilităţii financiare

Autor: Roxana Rosu

05.06.2019, 14:40 663

Cea mai importantă provocare economico-financiară căreia trebuie să-i facă faţă România în perioada următoare este deficitul de cont curent, de aproximativ 4,5% din PIB în 2018, iar măsurile care trebuie luate pentru rezolvarea acestui dezechilibru vizează reducerea deficitului bugetar şi accelerarea reformelor structurale, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu la lansare a celei de a 17-a ediţii a Raportului asupra stabilităţii financiare.

”Comparând ţările europene cu o economie similară, observăm că în timp ce România înregistrează un deficit al contului curent de aproximativ 4,5 la sută în PIB, la nivelul anului 2018 (după ce ȋn 2014 se apropiase de echilibru), Cehia şi Ungaria au ȋn prezent surplusuri ale contului curent, în timp ce Polonia înregistrează un deficit al contului curent redus. Cum rezolvăm problema dezechilibrului extern? În accepţiunea noastră echilibrarea sustenabilă a deficitului extern trebuie să conţină două componente: prima se referă la măsuri de natură fiscală pentru reducerea treptată a deficitului bugetar în direcţia atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), iar a doua constă în accelerarea reformelor structurale de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie, care cresc productivitatea şi facilitează competitivitatea”.

Mugur Isărescu a amintit că economia României a avut în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, astfel că media ratei de creştere economică din ultimii 5 ani se situează în jurul nivelului de 4,6%, comparativ cu o medie de 2,1% la nivelul UE.

Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media UE a fost ȋnsă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor, mai ales a celor publice. ”Slaba corelare a majorării consumului şi, deci, a cererii interne cu potenţialul economiei naţionale a făcut ca performanţa creşterii economice sa fie acompaniată de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra echilibrului balanţei externe”.

Potrivit guvernatorului BNR, un al doilea risc sistemic este riscul legislativ:  OUG 114/2018, adoptată fără consultare prealabilă cu Banca Naţională, fără consultări cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, aşa cum cere Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene.

”Riscul legislativ ridicat rezultă însă nu numai din faptul că OUG 114/2018 a putut să apară aşa cum a apărut şi ȋnaintea sărbătorilor de iarnă, dar şi din caracterul incert şi impredictibil al altor schimbări legislative, din absenţa studiului de impact şi din lipsa consultării cu părţile interesate. Seria de iniţiative legislative care au fost declarate neconstituţionale contribuie din plin la conturarea acestui risc”. 

Discursul lui Mugur Isărescu la  lansarea Raportului asupra stabilităţii financiare nr.1 din 2019: 

Începând cu anul 2016, Consiliul de Administraţie al BNR a decis ca acest Raport să fie realizat şi publicat cu frecvenţă semestrială, aliniindu-se astfel la bunele practici internaţionale. De altfel, ȋn ultimii ani, Raportul s-a apropiat tot mai mult de structura rapoartelor asupra stabilităţii financiare elaborate de Banca Centrala Europeană. Concluziile desprinse din analize sunt prezentate sub forma unei hărţi a riscurilor. Această manieră de prezentare a concluziilor este una ce s-a remarcat după izbucnirea recentei crize şi se regăseşte în rapoartele de stabilitate financiare ale tuturor instituţiilor de prestigiu.

Prezentarea Raportului va fi făcută de domnul viceguvernator Liviu Voinea, ȋmpreună cu echipa care a lucrat la ȋntocmirea sa. Eu voi zăbovi ȋn continuare doar asupra câtorva idei privind harta riscurilor.

Economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, astfel că media ratei de creştere economică din ultimii 5 ani se situează în jurul nivelului de 4,6 la sută. Pentru a avea un reper în acest sens, menţionez faptul că media ratelor de creştere economică în Uniunea Europeană s-a situat în aceeaşi perioadă în jurul nivelului de 2,1 la sută.

Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media UE a fost ȋnsă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor, mai ales a celor publice.

Slaba corelare a majorării consumului şi, deci, a cererii interne cu potenţialul economiei naţionale a făcut ca performanţa creşterii economice sa fie acompaniată de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra echilibrului balanţei externe.

Raportul asupra stabilităţii financiare subliniază acest risc sistemic principal, care a fost de altfel menţionat şi în alte documente ale băncii centrale: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra echilibrului extern.

Concluzia este clar definită: cea mai importantă provocare economico-fiananciară căreia ţara noastră trebuie să-i facă faţă ȋn perioada următoare este deficitul de cont curent, cu atât mai mult cu cât, la nivel regional, România reprezintă o excepţie în ceea ce priveşte evoluţia contului curent. Comparând ţările europene cu o economie similară, observăm că în timp ce România înregistrează un deficit al contului curent de aproximativ 4,5 la sută în PIB, la nivelul anului 2018 (după ce ȋn 2014 se apropiase de echilibru), Cehia şi Ungaria au ȋn prezent surplusuri ale contului curent, în timp ce Polonia înregistrează un deficit al contului curent redus.

Cum rezolvăm problema dezechilibrului extern? În accepţiunea noastră echilibrarea sustenabilă a deficitului extern trebuie să conţină două componente: prima se referă la măsuri de natură fiscală pentru reducerea treptată a deficitului bugetar în direcţia atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), iar a doua constă în accelerarea reformelor structurale de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie, care cresc productivitatea şi facilitează competitivitatea.

Acesta este fundamentul pe care se poate aşeza o creştere durabilă a ofertei interne, iar aceasta să satisfacă o parte tot mai mare a cererii interne şi să reducă treptat deficitul extern.

Planul naţional de adoptare a monedei euro, elaborat cu sprijinul Băncii Naţionale, asumat integral de autorităţi, conţine numeroase angajamente atât privind reformele structurale, cât şi de menţinere a echilibrelor fiscal-bugetare la niveluri adecvate. Cu alte cuvinte nu trebuie să căutăm prea mult şi prea departe pentru a „descoperi” ce avem de făcut. Din acest motiv, tema specială a ediţiei prezente a Raportului asupra stabilităţii financiare este o sinteză a Planului naţional de adoptare a monedei euro, cu componentele sale esenţiale.

În ceea ce priveşte strategia economică pe termen lung, mesajul Raportului poate fi citit şi aşa: este esenţial ca România să evite dezechilibre macroeconomice majore şi să accelereze reformele structurale care permit creşterea economică sustenabilă, cu efecte favorabile inclusiv asupra sectorului bancar şi activităţii de creditare. În acest context este tratată şi intermedierea financiară, care s-a menţinut la un nivel redus comparativ cu restul ţărilor europene. Există, se spune în raport, mult spaţiu de creditare în special către economia reală, către sectorul companiilor. Ocuparea acestui spaţiu potenţial răspunde şi necesităţii unei evoluţii mai echilibrate între creditul guvernamental şi cel neguvernamental.

Câteva cuvinte despre al doilea risc sistemic prezentat în raport: riscul legislativ. OUG 114/2018, adoptată fără consultare prealabilă cu Banca Naţională, fără consultări cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, aşa cum cere Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare şi prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar. BNR s-a implicat înmodificarea acestei ordonanţe, în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, cu un mandat clar, în trei puncte, din partea Consiliului de Administraţie al BNR: să fie eliminată legătura dintre taxă şi ROBOR; să fie diminuat nivelul taxei; şi să fie redusă baza de impozitare.

Forma la care s-a ajuns, prin OUG 19/2019, a marcat atingerea acestor obiective – dar ea reprezintă mai degrabă o soluţie de avarie. Riscul legislativ ridicat rezultă însă nu numai din faptul că OUG 114/2018 a putut să apară aşa cum a apărut şi ȋnaintea sărbătorilor de iarnă, dar şi din caracterul incert şi impredictibil al altor schimbări legislative, din absenţa studiului de impact şi din lipsa consultării cu părţile interesate. Seria de iniţiative legislative care au fost declarate neconstituţionale contribuie din plin la conturarea acestui risc.

Mă opresc aici în prezentarea raportului şi las colegilor mei suficiente alte chestiuni pentru a fi prezentate în continuare. Dar nu mă pot abţine să nu reamintesc că stabilitatea financiară reprezintă un bun public, subliniat în permanenţă de către BNR. Prin evitarea unor iniţiative care periclitează sistemul financiar, printr-un mix adecvat de politici publice putem să oferim societăţii româneşti acest bun de care are atâta nevoie.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7787
Diferență: 0,0209
Ieri: 4.7777
Azi: 4.3149
Diferență: 0
Ieri: 4.3149
Azi: 5.6852
Diferență: 0,0211
Ieri: 5.6840
Azi: 4.3771
Diferență: 0,4152
Ieri: 4.3590