• Leu / EUR4.7538
  • Leu / GBP5.5344
  • Leu / USD4.2013
Bănci și Asigurări

Balcerowicz: Uitaţi de euro, de FMI sau de TVA. Singura soluţie de creştere sunt antreprenorii

Balcerowicz: Uitaţi de euro, de FMI sau de TVA. Singura soluţie de creştere sunt antreprenorii

Leszek Balcerowicz - Galerie foto

Autor: Sorin Pâslaru

25 mai 2015 5400

Nici introducerea euro, nici fondurile europene, nici FMI şi nici chiar stimuli fiscali precum reducerea TVA sau a contri­buţiilor sociale nu sunt atât de importante în economia românească precum crearea unui mediu favorabil pentru antreprenori, crede Leszek Balcerowicz, fost ministru de finanţe în Polonia (septembrie 1989 - decembrie 1991 şi 1997-2000) şi fost guvernator al Băncii Poloniei (2001 şi 2007).

„Condiţiile pentru business sunt cruciale. Imediat ce le veţi îmbună­tăţi veţi vedea cum creşterea economică accelerează. Euro nu este un substitut pentru reforme. Euro nu vă va rezolva problemele, mai ales că sunt probleme structurale. Uitaţi-vă la Grecia şi vedeţi ce înseamnă să intri nereformat în zona euro“, a spus Balcerowicz într-un in­terviu acordat Ziarului Financiar la sfârşitul săptă­mânii trecute. De asemenea, Balce­rowicz a spus că sunt importante şi fondurile UE, dar de asemenea acestea nu înlocuiesc reformele structurale.

„România a făcut progrese importante pentru consolidarea fiscală în ultimul an, a redus deficitul bugetar sub 2%, mai bine de­cât în Polonia. Aceste realizări trebuie con­solidate şi nu slăbite, cu toate că la anul veţi avea alegeri, pentru că disciplina fiscală este fundamentul pentru creşterea econo­mi­că pe termen lung“, apreciază profesorul polonez.

Profesorul afirmă că trebuie evaluate barierele pentru investiţii private şi pentru crearea de noi locuri de muncă şi identifi­ca­te căi prin care aceste bariere să fie înlă­turate prin dereglementări masive dacă este necesar, dar şi prin evaluarea instituţiilor pu­blice. „Trebuie să vă întrebaţi - produc aceste agenţii de stat proceduri nenecesare, împiedică businessul? Unul din cei mai buni indicatori ai mediului economic este rata de creştere a înfiinţării de întreprinderi noi şi mici. Marile companii se descurcă şi într-un mediu de business neprietenos. Dar compa­niile mici nu, de asta e nevoie de monito­ri­zarea înfiinţării de companii mici. Condiţiile de business pentru întreprinderile mici sunt cruciale“.

El a dat deseori exemplul Bulgariei şi al ţărilor baltice pentru disciplină financiară şi pentru o bună coordonare a politicilor macro­economice. Dar după 25 de ani de la căderea comunismului, Bulgaria este la un salariu mediu de 250 de euro, faţă de 2.000 de euro în Grecia, în condiţiile în care preţul multor bunuri şi servicii este similar.

De altfel, diferenţa uriaşă  de dezvoltare economică este vizibilă pentru toţi românii care trec graniţa bulgaro-elenă pentru a-şi petrece concediul în Grecia. De asemenea, zeci de mii de bulgari lucrează în Grecia şi nu invers. Cine mai crede în aceste cuvinte – „reforme structurale“ după 25 de ani, după o generaţie?

„Şi ce?“, replică tranşant Balcerowitz. „Nu înţeleg întrebarea. Trebuie să vă uitaţi la condiţiile de business, să identificaţi barierele şi să îmbunătăţiţi condiţiile de business.  Nu fiţi populist pretinzând că vă pasă de oameni. Vă pasă de oameni dacă îmbunătăţiţi aşteptările (the prospects – engl.). Aveţi multe de făcut. Îmbunătăţiţi mediul de afaceri ţinând para­metrii macro sub control – aceasta este cheia.“

Dar diferenţa de dezvoltare între Grecia şi Bulgaria este încă uriaşă.

„Nu faceţi confuzii între nivelul de creştere şi rata de creştere. Bulgaria suferă din pricina anilor de comunism. Punctul de start pentru Bulgaria a fost în 1990 mult, mult, mult sub cel din Grecia. Polonia este mult mai săracă decât Germania şi iată de ce este nevoie de mai multe reforme pentru a recupera decalajul. Singura concluzie valabilă este că dacă eşti mai sărac din cauza trecutului trebuie să mergi mai rapid şi mergi mai rapid doar dacă faci reformele corecte şi menţii condiţiile macroeconomice stabile.“

Dar ce folos are Bulgaria dacă are o datorie publică de 20% din PIB, dar este la coada clasamentului european ca dezvoltare? „Una dintre lecţiile crizei este că dacă acumulezi datorii, atunci ai un boom, când toată lumea este fericită, dar apoi ai o contracţie şi toată lumea este nefericită, deci asta este lecţia.“

Astăzi şef al Departamentului de Studii Comparative Internaţionale la Warsaw School of Economics, Balcerowicz pariază ca şi acum 25 de ani pe dereglementare şi pe liberalizare economică pentru a aduce dezvoltare şi recuperare a decalajelor. 

Dar între timp, începând din septembrie 2008 la căderea Lehman Brothers, Statele Unite şi în general Occidentul dezvoltat au cheltuit mii de miliarde de dolari pentru a salva cu bani publici bănci private sau chiar fabrici de automobile.

Ce fel de capitalism este acela care intră în faliment dacă nu este subvenţionat cu bani publici? Ce concluzie să tragă o ţară precum România, care a rămas fără nicio fabrică de tractoare sau de camioane pentru că erau la fel ca Lehman Brothers sau AIG, găuri negre?  Însă România a închis Tractorul sau Camioane Braşov, în timp ce americanii au salvat cu bani publici General Motors, francezii au salvat Peugeot, austriecii au injectat zeci de miliarde pentru a menţine pe picioare Raiffeisen, Erste, olandezii la rândul lor pentru a salva ABN Amro sau ING.

Balcerowicz devine iritat. „Este o concluzie teribil greşită pentru ţările sărace, să ia lecţiile rele de la ţările bogate. Este foarte periculos. Franţa are acum mari probleme.  Statele Unite au avut «boom and bust», acum cresc, dar încet. Concluzia corectă este nu imitaţi politicile proaste ale ţărilor bogate de a crea tot mai multă datorie, ci cea de a vă uita la politicile lor bune şi anume la condiţiile pe care le creează pentru business. Aceasta este direcţia corectă, la aceasta trebuie să vă uitaţi: la rata de creştere a numărului de noi întreprinderi.“

De ce România, dacă a pornit de la acelaşi nivel al GDP per capita precum Polonia în 1990, este astăzi la jumătate la acest indicator faţă de Polonia (7.000 de euro PIB per capita în România faţă de 14.000 de euro în Polonia)? În plus, România nu avea niciun fel de datorie externă în ’90, în timp ce Polonia avea 40 de miliarde de dolari, adică 60% din PIB-ul de atunci. „Aţi pierdut foarte mult timp în care aţi făcut foarte puţine reforme. Voi aţi fost ca Slovenia, spre exemplu, unde sub regimul Meciar s-a dezvoltat un alt tip de capitalism decât cel competitiv, şi anume capitalismul clientelar (crony capitalism – engleză)“, spune Balcerowicz.

Dar astăzi, după 25 de ani, România a pierdut 3 milioane de oameni în străinătate, iar unele oraşe din estul ţării au rămas fără 20-30% din populaţie pentru că multe fabrici s-au închis, iar între timp nu au fost deschise altele sau nu au fost create alte locuri de muncă suficient de bine plătite. Ce-i de făcut? 

„Vreţi să vă întoarceţi la socialism?“ Este iarăşi iritat de întrebare Balcerowicz. „Pur şi simplu trebuie să creaţi un climat favorabil antreprenorilor şi veţi avea şi locuri de muncă.“, spune profesorul care, iată, a găsit soluţia dezvoltării şi are acelaşi răspuns la aproape toate întrebările.

Dar România are astăzi doar 4-5 milioane de salariaţi, la o populaţie de 20 de milioane de locuitori, în timp ce Cehia şi Ungaria au acelaşi număr de salariaţi la o populaţie de 10 milioane de locuitori.

„Cât? E imposibil!“, spune Balcerowicz. „Ba da, aşa este“, îi confirmă informaţia ata­şatul comercial al Poloniei, prezent la discuţie. „OK. Vreţi să vă plângeţi sau vreţi să rezolvaţi problema? Vreţi să vă dau o soluţie mira­culoasă sau să repet ceea ce v-am spus? Men­ţineţi mediul macroeconomic stabil, creaţi condiţii bune pentru antreprenori şi veţi avea şi locuri de muncă. Nu există altă soluţie.“

Venit în România la invitaţia Patro­natului Bancar, o organizaţie alternativă la Asociaţia Română a Băncilor, înfiinţată de Raiffeisen şi alte bănci cu capital străin, Balcerowicz spune că este normal ca soldul creditelor acordate în economie să rămână din decembrie 2008 până în prezent la 50 de miliarde de euro.

Între 2004 şi 2008 soldul creditelor crescuse de la 10 la 50 de miliarde de euro. „Este tipic după un boom. Nu este un link automat între creşterea creditării şi creşterea economică. Creditarea va creşte dacă economia va creşte şi dacă va fi cerere pentru credite. Îmbunătăţiţi condiţiile de business şi veţi avea şi cerere de creditare.“

Ce trebuie făcut în termeni de educaţie pentru a impulsiona creşterea economică? „O cât mai bună coordonare între nevoile pieţei muncii şi procesul de educaţie. Noi în Polonia am decis să punem mai mult accent pe pregătirea inginerească tehnologică, pentru că aici este cererea mai mare.“

Balcerowicz apreciază că România a făcut progrese în consolidarea fiscală şi trebuie să menţină această cale pentru ca în viitor să evite încetinirea creşterii economice.

Este bine că aţi îmbunătăţit condiţiile macro, că aveţi un raport al datoriei publice în PIB mic, dar este vorba de condiţiile structurale – condiţiile pentru business. Euro nu este un substitut pentru reforme.

Ce ar fi mai bine, să fie redusă TVA sau CAS? „Vă spun un lucru – cel mai bun stimul este să nu stimulezi economia. Cei care afirmă că vor să stimuleze economia nu fac decât jocuri politice.  Atenţie mare la ce se va întâmpla cu deficitul bugetar dacă vreţi să reduceţi TVA. Mai degrabă v-aş sugera să reduceţi taxele pe muncă, care sunt cele mai dăunătoare pentru creşterea economică“, spune Balcerowicz.

Dar ce trebuie să facă România pentru a majora ponderea în PIB a veniturilor la bugetul cosolidat, aflată astăzi la 32%, faţă de peste 40% media în Uniunea Europeană?

„Pentru nivelul PIB-ului per capita pe care îl aveţi, este suficient. În Franţa sau în alte ţări din nord este prea mare. Nu comparaţi România cu Franţa, de exemplu. Ceea ce aveţi de făcut este doar să aveţi politici corecte pentru impulsionarea antrepre­noriatului. Dacă vreţi să acceleraţi creşterea economică, aduceţi îmbunătăţiri radicale mediului de afaceri şi o veţi obţine. Fiţi cu ochii pe politicieni şi nu îi lăsaţi să îşi menţină influenţa în companii de stat şi să blocheze cu instituţiile lor dezvoltarea de noi businessuri.“

Balcerowicz spune ca şi în cazul politicii monetare România să nu înveţe lecţiile „rele“ de la ţările bogate.

FMI – este bine să ai un acord decât să nu îl ai, dar nu este esenţial, spune Balcerowicz. „Nu sunt de acord cu FMI că politica monetară locală ar trebui în continuare să fie relaxată, pentru că rata dobânzii de politică monetară (astăzi la 1,75% - n. red.) este deja foarte redusă.“ 

Ce soluţii vedeţi pentru Grecia?

„Cel mai mare risc este dacă Uniunea Europeană va accepta în continuare să finanţeze politicile proaste (bad policies – engleză) din Grecia. Dacă grecii nu vor face reforme, trebuie scoşi din zona euro.“

Cum de aţi reuşit să urmaţi un MBA în SUA în 1974? „Mulţi făceau studii în America atunci.  Polonia nu era România. A fost vorba de o bursă americană“, a încheiat Balcerowicz.  Absolvent în 1970 al Şcolii de Economie din Varşovia, Balcerowicz a terminat în 1974 un MBA la St. John University din New York, o universitate privată Romano-Catolică.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7538
Diferență: 0,061
Ieri: 4.7509
Azi: 4.2013
Diferență: 0,0595
Ieri: 4.1988
Azi: 5.5344
Diferență: 0,3118
Ieri: 5.5172
Azi: 4.2284
Diferență: 0,2299
Ieri: 4.2187