♦ Banca Mondială (BM) are acum una din cele mai pesimiste prognoze de creştere economică a României, în acest an (0,5%) ♦ Tonul este mai dulce când vine vorba de ajustările fiscale: dau rezultate când este vorba de deficit, dar au încetinit creşterea economică ♦ BM estimează că deficitul bugetar va coborî la sub 6% din PIB, până în 2027.
Banca Mondială estimează o creştere economică de 0,5%, în acest an, în România, faţă de 1,3% nivelul prognozat în luna ianuarie. Pentru 2027 estimările au fost ajustate la 1,4%, de la 1,9% în raportul din ianuarie.
„Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, ritmul de creştere economică a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, precum şi politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă faţă de aproape 6% în 2024, reducând creşterea economică la 0,7%, cea mai lentă de la începutul pandemiei de COVID-19“, arată sursa citată.
La nivel regional, raportul ECA Economic Update al Grupului Băncii Mondiale, publicat ieri prevede o creştere economică de 2,4% în 2026 şi de 2,3% în 2027, în zona care include România, Polonia, Bulgaria şi Croaţia.
În paralel, pe fondul unui pachet solid de reforme, care include majorări de impozite şi îngheţarea cheltuielilor, deficitul bugetar din România s-a redus anul trecut la sub 8% din PIB, de la 9,3% în 2024, în ciuda unei creşteri mai lente a producţiei. Ajustarea fiscală din România a dat deja rezultate, randamentul obligaţiunilor de stat pe 10 ani scăzând cu aproape 1,5 puncte procentuale faţă de nivelul maxim de 8,6% atins în mai 2025.
În aceste condiţii, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar va coborî sub 6% din PIB până în 2027. În ceea ce priveşte piaţa muncii, Banca Mondială notează că ţările cu venituri ridicate din Europa Centrală (Bulgaria, Croaţia, Polonia şi România) trebuie să intensifice investiţiile private în cercetare şi dezvoltare şi să treacă la dezvoltarea bazată pe inovare. Integrarea acestor ţări pe pieţele globale începând cu anii 1990 a generat o creştere puternică, locuri de muncă solide şi o convergenţă substanţială cu Uniunea Europeană.
Fondurile structurale importante ale UE au jucat un rol crucial, contribuind la finanţarea unor reforme structurale ample şi a unor politici industriale ţintite. În ciuda acestor progrese, aceste ţări rămân departe de vârful tehnologiei. Măsurile de stimulare a finanţării cercetării şi dezvoltării, asigurând în acelaşi timp un mediu competitiv, sunt esenţiale pentru a le ajuta să stimuleze creşterea productivităţii şi să creeze locuri de muncă de înaltă calitate, se mai arată în raport.
