Bănci și Asigurări

Banca Mondială, după 20 de ani de reforme sub ghidajul său: Satele sunt goale, tinerii pleacă din ţară. Măriţi taxele şi investiţi în educaţie şi sănătate să-i reţineţi în România

Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală:

Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece în Vest. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şi sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şi sănătate.

Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală: Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece în Vest. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şi sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şi sănătate.

Autor: Sorin Pâslaru

22.10.2018, 00:08 2800

În cel mai surprinzător mesaj de până acum al Băncii Mondiale, Hans Timmer, economistul-şef al instituţiei de la Washington care a cerut României timp de 20 de ani să închidă cu orice preţ întreprinderile industriale aflate în dificultate, constată acum că satele sunt goale şi au rămas numai bătrânii.

„Trebuie să luaţi măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţara atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece în Vest. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şi sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şi sănătate“, a spus vineri la Bucureşti Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Timmer a venit să explice că Banca Mondială este foarte preocupată de inega­lităţile în creştere din Europa şi că soluţia este impunerea progresivă a veniturilor.

Sistemul de taxare şi de contribuţii sociale trebuie să devină mai progresiv, adică pentru veniturile mai mari să fie aplicate taxe şi contribuţii sociale mai mari, pentru a reduce inegalităţile şi pentru a putea ajuta tinerele generaţii, a spus el. „Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şi social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şi de contribuţii sociale mai progresiv, adică la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şi rate de contribuţii mai mari“, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şi Asia.

El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impu­nere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şi con­tribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un pro­cent mai mare de taxe şi contribuţii sociale.

România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşi rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut, fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţi, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.

Poziţia Băncii Mondiale este surprin­zătoare, această instituţie fiind până acum împreună cu Fondul Monetar Inter­naţional vectorii de impu­nere a reducerii rolului statului în economie şi a încurajării pieţelor libere, oricare ar fi efectele sociale.

Acum Banca Mon­dială începe, prin tot mai multe studii, să măsoare efectele politicilor pe care le-a promovat în Europa Centrală şi de Est.

Cu cea mai mică rată a impozitului pe venit din Uniunea Europeană, de 10%, România strânge din impozitul pe venit doar 3,5% din PIB, pe când Germania sau Franţa, unde ratele de impunere sunt progresive, adică la salariile cele mai mari se plăteşte chiar şi 50% impozit pe venit, strâng 9% din PIB din impozitul pe venit.

Economistul-şef al Băncii Mondiale spune că, la 10 ani de la criza financiară internaţională din 2008, deşi economiile şi ratele de ocupare şi-au revenit la nivelul de dinainte de criză, anxietatea populaţiei creşte. La aceasta se adaugă precaritatea joburilor apărute ca urmare a dezvoltării noilor tehnologii cum ar fi Uber sau alte aplicaţii de sharing.

„Vedem o distrugere a joburilor de mijloc. Este cerere fie pentru slujbele de rutină, manuale, fie pentru cele de înaltă creativitate. Există o presiune uriaşă pe clasa de mijloc. Ca urmare, avem o inegalitate în creştere în Europa între tineri, care ori nu îşi găsesc de muncă, ori au de cele mai multe ori joburi precare, part-time, şi cei mai în vârstă. Munca devine fragmentată, jobu­rile se schimbă des, iar aceasta afectează posibili­tatea angajaţilor de a-şi lua un credit, a de a-şi face o familie. De aici sentimentul de anxietate în creştere“, a explicat economistul Băncii Mondiale.

El a mai explicat că se discută tot mai intens la nivel mondial despre „venitul universal“, adică un venit minim care să fie acordat fiecărui cetăţean. „Mai mult ca în oricare parte a lumii, europenii vor egalitate, este nevoie de siguranţă socială (social safety net - n. red.). Pentru aceasta, este nevoie de regândirea sistemelor de taxare în sensul introducerii sau creşterii impozitării progresive“, a spus Timmer.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO