Consiliul Monetar al Băncii Naţionale a Ungariei (MNB) va decide în curând dacă va reduce actuala ţintă de inflaţie, scrie Portfolio.hu. În ultimele luni, revizuirea ţintei a fost discutată în principal în contextul dezbaterilor despre introducerea monedei euro, dar banca centrală poate lua în considerare acest lucru indiferent dacă Ungaria intră sau nu în zona euro.
Importanţa acestei măsuri este bine indicată de faptul că timp de mai bine de douăzeci de ani s-au efectuat doar ajustări fine în cazul celei mai importante ancore a MNB. Ce s-ar putea întâmpla dacă ţinta băncii centrale este într-adevăr redusă? Şi de ce s-a gândit MNB la acest lucru tocmai acum?
În ultimele luni, problema ţintei de inflaţie a fost discutată de mai multe ori în cadrul conferinţelor de presă regulate ale MNB. În timpul verii, Mihály Varga a adus în discuţie problema în fiecare lună.
Apoi, la începutul lunii septembrie, Bloomberg a aflat că la următoarea şedinţă de politică monetară, care va avea loc pe 22 septembrie, ar putea fi luate două măsuri importante: banca centrală ar putea pune capăt miniseriei de reduceri ale dobânzilor din vară şi ar putea decide diminuarea ţintei de inflaţie la 2,5%.
Dar care este acum ţinta de inflaţie, atât de importantă încât a fost subiect de discuţii luni de zile? La nivel internaţional, acestă ţintă este cel mai important punct de referinţă al unei bănci centrale.
Ea determină cât de multă inflaţie este considerată dezirabilă pe termen mediu şi lung. Banca centrală trebuie să îşi ajusteze politica monetară în funcţie de aceasta, ceea ce înseamnă că nivelul ţintei de inflaţie determină deciziile de politică monetară.
În cazul MNB, ţinta de inflaţie este în prezent de 3%, cu o bandă de toleranţă de plus sau minus un punct procentual care oferă băncii centrale spaţiu de confort în caz de şocuri pe termen scurt. Cu alte cuvinte, MNB „ţinteşte“ spre o inflaţie de 3% pe o perioadă de un an şi jumătate până la doi ani, iar în practică aceasta înseamnă că inflaţia se poate situa în intervalul 2-4%.
Cota a fost redusă ultima dată de la 3,5% la 3% în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, în 2005.
Acest lucru arată cât de importantă este decizia de a modifica ţinta de inflaţie: poate determina direcţia politicii monetare timp de decenii.
Discuţiile despre ţinta de inflaţie s-au intensificat de când Partidul Tisza a ajuns la putere în primăvară şi a făcut clar că introducerea euro este un obiectiv. De aceea, amendamentul a fost discutat în primul rând ca o condiţie pentru adoptarea euro.
La adoptarea euro, fiecare stat trebuie să demonstreze că ţinta de inflaţie de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită pentru el. Dar Ungaria este la început de drum, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să atingă neapărat imediat această ţintă.
Guvernul doreşte ca Ungaria să îndeplinească condiţiile pentru adoptarea euro până în 2030, după care forintul poate fi înlocuit. Dar de ce se grăbeşte banca centrală atât de mult?
MNB are cea mai mare ţintă de inflaţie din afara zonei euro. Băncile naţionale din Polonia şi Române vizează o rată de creştere a preţurilor de 2,5%, iar cehii una de 2%. Dintre aceste ţări, România cochetează ocazional cu adoptarea monedei euro, dar faţă de Ungaria este chiar mai puţin în măsură să îndeplinească condiţiile, în timp de polonezii şi cehii resping în mod constant ideea.
În Europa Centrală şi de Est, România a fost ultima care a modificat cea mai importantă ţintă a băncii centrale, reducând-o de la 3% la actualul nivel de 2,5% în 2013.
Pe lângă planurile guvernului de a introduce euro, există un alt motiv pentru care problema ar putea fi ridicată acum: în economie presiunea preţurilor este la niveluri minime, ceea ce nu s-a mai întâmplat de ani de zile. În acest mediu este mai uşor de redus ţinta.
Conform celor mai recente date, inflaţia anuală a fost de 1,3% în august, ceea ce reprezintă o accelerare minimă faţă de luna precedentă. Nivelul este încă mult sub intervalul ţintă actual al băncii centrale.
Aşteptările privind inflaţia sunt, de asemenea, favorabile, experţii anticipând creşterea treptată până la sfârşitul anului, poate până la 2% în decembrie. MNB a indicat în ultimele luni că estimează că inflaţia va rămâne sub 3% pe tot parcursul anului 2027.
