Studiul lunar al Comisiei Europene în ceea ce priveşte încrederea în economie arată că aceasta a crescut în România în construcţii, servicii şi comerţ. Încrederea consumatorilor din România a scăzut, la fel şi încrederea în industrie.
Andrei Rădulescud de la Banca Transilvania spune că evoluţia pozitivă a încrederii în comerţ, construcţii şi servicii creează premisele pentru investiţii în aceste sectoare în 2020.
Ameliorarea indicatorilor de încredere în sectoarele ciclice (construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii) spre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani exprimă premise favorabile pentru investiţiile în aceste ramuri ale economiei în 2020. „Încrederea în sectorul construcţiilor a consemnat un avans lunar de 1,8 puncte la -1,5 puncte în ianuarie, cel mai ridicat nivel din martie 2008, evoluţie care exprimă premise de continuare a climatului pozitiv în acest sector intensiv în capital şi forţă de muncă pe termen scurt“, notează economistul-şef al Băncii Transilvania.
Indicatorul de încredere în comerţul cu amănuntul a crescut în ianuarie 2020 cu 7,5 puncte şi a ajuns la 15,6 puncte, în vreme ce indicatorul de încredere în servicii a crescut cu 0,5 puncte la 10,5 puncte în ianuarie, maximul din februarie 2018, dinamică influenţată şi de perspectivele de accelerare a procesului de Digitalizare, opinează economiştii BT.
Pe de altă parte, indicatorii de încredere în industrie şi la nivel de consumator au scăzut în prima lună a anului curent. „Încrederea consumatorilor s-a ajustat în ianuarie cu două puncte lună/lună la -6,6 puncte, pe fondul incidenţei unor forţe contradictorii: majorarea venitului real disponibil al populaţiei contrabalansată de nivelul ridicat al ratei de economisire.“
Încrederea în industrie, care este în teritoriu negativ atât în România, cât şi în Germania, principala piaţă de desfacere a produselor industriale româneşti exportate, a ajuns în ianuarie la 0,7 puncte, după o scădere de un punct faţă de nivelul din decembrie 2019.
Încrederea în economie în ansamblu a scăzut marginal în ianuarie 2020, la 104 puncte, dar a rămas aproape de nivelul maxim atins în septembrie 2017.
„În scenariul macroeconomic central ne aşteptăm la decelerarea ritmului anual de creştere economică la 3,6% în 2020 (minimul din 2014), pe fondul normalizării consumului privat şi al investiţiilor productive (ritmuri anuale de 4,8%, respectiv 4,7%), în contextul rebalansării politicii economice prin consolidare fiscal-bugetară“.
Economia internă ar putea accelera la 4,1% în 2021 şi creşte cu un ritm anual de 3,8% în 2022, prin redinamizarea investiţiilor productive, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi potenţialului ridicat de convergenţă economică, atât spre nivelul ţărilor Vişegrad, cât şi spre Zona Euro“ mai notează econimiştii BT.
