• Leu / EUR4.7305
  • Leu / GBP5.1654
  • Leu / USD4.2682
Bănci și Asigurări

Bancherii au lei mulţi şi ieftini doar pentru finanţarea statului. Clienţii privaţi plătesc „costul riscului“

Bancherii au lei mulţi şi ieftini doar pentru finanţarea statului. Clienţii privaţi plătesc „costul riscului“

Autor: Razvan Voican

26 feb 2012 1772

Statul şi-a consolidat de la începutul acestui an poziţia de client favorit al sistemului bancar, un client atât de preţuit încât a obţinut constant împrumuturi mai mari decât îşi programase, iar costurile au scăzut de la o licitaţie la alta.

De fapt, Ministerul Finanţelor a fost clientul favorit pe tot parcursul crizei, în detrimentul sectorului privat care a trebuit să se mulţumească mai mult cu declaraţii de bune intenţii ale oficialităţilor. Însăşi Banca Naţională a intervenit în diferite ocazii - atât prin operaţiuni tehnice (cum ar fi reducerea rezervelor minime obligatorii în valută), cât şi prin discuţii directe cu bancherii - pentru ca statul să poată obţine mai departe banii de care avea nevoie şi la costuri rezonabile. Intervenţiile respective, conduse uneori de însuşi guvernatorul Mugur Isărescu, au dat roade, iar Finanţele nu au rămas în pană de bani oricât de dură a fost recesiunea.

BNR nu avut însă nici pe departe rezultate comparabile în efortul de a convinge bancherii să dea mai multe credite în lei pentru clienţii privaţi. În 2010 soldul creditelor în moneda naţională a scăzut cu 3,4 mld. lei, în timp ce stocul de titluri de stat cumpărate de bănci a sărit cu 13,2 mld. lei. În 2011, volumul creditelor private în lei a revenit cu greu la 80,6 mld. lei - nivel similar celui din ianuarie 2011, în timp ce statul a înghiţit încă 13,6 mld. lei prin emisiunile de titluri de stat.

Tot statul apare drept principal beneficiar al relaxării politicii monetare a BNR începută în ultima parte a lui 2011 şi continuată apoi atât prin reduceri ale dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5%, cât şi prin injecţii săptămânale de lichiditate prin operaţiuni repo (lei contra titluri de stat).

"Banca centrală a dat o mână de ajutor Ministerului Finanţelor injectând aproape 30 de miliarde de lei (circa 7 mld. euro) de la începutul anului prin tranzacţii repo", arată într-un raport analiştii BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, comentând scăderea constantă a ran damentelor în paralel cu depăşirea substanţială a sumelor programate la licitaţiile de titluri de stat. Aşadar banca centrală continuă să ajute direct statul să-şi acopere nevoia de bani, în timp ce pentru clienţii privaţi nu rămân decât mesajele transmise de guvernator în numeroasele apariţii publice de la BNR.

Aceste mesaje nu se soldează din păcate decât cu replici cinice din partea bancherilor comerciali care nu ezită să spună că dobânzile la creditele în lei nu numai că nu scad, ba chiar cresc "pentru că aşa sunt condiţiile de piaţă", respectiv costul cu atragerea de depozite şi costul cu creditele neperformante, iar băncile au în definitiv o marjă de dobândă de care trebuie să aibă grijă.

"Creditarea a început 2012 cu stângul", constată analiştii BCR, remarcând scăderea creditului privat în lei cu 1,2% în ianuarie faţă de decembrie.

De altfel, ianuarie 2012 ilustrează în mod dramatic apetitul băncilor de a finanţa în lei sectorul privat, aşa cum îndeamnă BNR prin scăderea dobânzii-cheie, prin înăsprirea condiţiilor de creditare în valută şi, nu în ultimul rând, prin mesaje verbale: creditul în moneda naţională a scăzut cu 1 mld. lei, până la 80,6 mld. lei, în timp ce volumul titlurilor de stat aflate la bănci a urcat cu 5 mld. lei, până la 65,1 mld. lei.

În total, creditul guvernamental - care include pe lângă titlurile de stat şi creditele acordate de bănci administraţiei centrale sau municipalităţilor, a ajuns în ianuarie la aproape 74 mld. lei, fiind mai mare cu aproape 18% decât în urmă cu un an. În acest ritm nu mai e mult şi creditul pentru stat va ajunge să egaleze creditul privat în lei.

Guvernatorul Isărescu arată cu degetul la scăderea puternică a dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Şi într-adevăr, ratele ROBOR pentru scadenţe de până la şase luni se situează sub dobânda-cheie de 5,5% pe an. Dar cu ce folos dacă stocul de credite în moneda naţională scade? Cu folos pentru Ministerul Finanţelor, dar nu şi pentru clientela privată a bancherilor, acuzată că nu vrea să ia credite în lei la dobânzile actuale.

Sectorului privat nu-i rămâne decât să aştepte efectul indirect al eforturilor BNR de a sprijini finanţarea statului şi anume ca Ministerul Finanţelor să facă plăţi, să reducă mai departe arieratele care ar fi trebuit să ajungă mai demult la zero şi să dea bani pentru proiectele de investiţii, iar toţi aceşti bani să ajungă în final în economia reală. Finanţele au raportat pentru ianuarie 2012 cheltuieli pentru investiţii de 2,5 mld. lei, în creştere de 2,5 ori faţă de ianuarie 2011, însă atât timp cât canalul creditului privat nu funcţionează multe firme nu mai pot aştepta ca statul să-şi achite facturile, iar recesiunea pândeşte din nou.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7305
Diferență: 0,0656
Ieri: 4.7284
Azi: 4.2682
Diferență: 0,061
Ieri: 4.2575
Azi: 5.1654
Diferență: -0,3396
Ieri: 5.1609
Azi: 4.3593
Diferență: 0,2
Ieri: 4.3494