Bancherii nu cred că vom ajunge la o retrogradare a ratingului României, în ciuda unei probabilităţi semnificative, dar spun că măcar în al 12-lea ceas trebuie să ne trezim şi să conştientizăm că avem o serie de indicatori de menţinut

♦ Ionuţ Lianu, CEC Bank: Noi ne pregătim pentru ambele scenarii, în sensul că şi scenariul unei reduceri de rating are o probabilitate semnificativă în acest moment. Dar suntem de părere că nu vom ajunge acolo ♦ Ştefan Nanu, Ministerul Finanţelor: Avem un dialog permanent cu agenţiile de rating şi înţeleg procesul. Aşteaptă crearea noului guvern, pachetul de măsuri. Contează foarte mult evaluarea de către Comisia Europeană a acestui pachet ♦ Victor Andrei, BNR: Deficitele gemene sunt o îngrijorare. Cred că este în interesul tuturor ca măsurile aşteptate să fie luate, dar şi implementate.

Ratingul României rămâne încă o in­cer­ti­tudine, în timp ce majoritatea analişti­lor, economiştilor şi bancherilor spun că nu vom ajunge la o retrogradare (downgrade - engl.), deşi există şi unele semne care indică con­tra­riul. Perioada următoare este crucială pen­tru evitarea unui downgrade, prin creş­te­rea încrederii investitorilor, menţinerea indicatorilor, măsurile fiscale şi numirea noului guvern. În al 12-lea ceas trebuie să nu mai luăm totul de-a gata şi să conştientizăm indicatorii la care ne raportăm şi care tre­buie să vorbească pentru noi. Acestea au fost câteva din concluziile din cadrul panelu­lui de pieţe financiare de la evenimentul ZF Bankers Summit 2025.

Ionuţ Lianu, ofiţer-şef, management acti­ve şi pasive, CEC Bank a explicat în cadrul con­ferinţei că banca la care lucrează se pregă­teşte pentru ambele scenarii, în sensul că şi scenariul unei reduceri de rating are o probabi­litate semnificativă. „Suntem de părere că nu vom ajunge acolo dar având în vedere că pre­ţu­rile obligaţiunilor externe ale României re­flectă deja un rating downgrade nu putem să nu ne gândim şi la un astfel de scenariu. Spe­răm că în ceasul al 12-lea se va înţelege că tot ce luăm de-a gata acum şi ce considerăm a fi de exemplu nivelul datoriei publice, care în prezent nu mai e ca în 2009 când eram la 15% - 20%, acum suntem la 50% şi ne apropiem de 60% din PIB, e o diferenţă mare faţă de 2008. Deja suntem într-un film în care trebuie să men­ţinem o serie de indicatori, o serie de prin­cipii, de predictibilitate şi comunicare cu inves­titorii internaţionali care au de ales între Ro­mâ­nia şi alte ţări“, a explicat Ionuţ Lianu.