Cresterea a aparut inclusiv pe fondul reorientarii unor surseatrase pe termen lung catre scadente mai scurte, soldul datoriei petermen lung scazand pentru prima data de la sfarsitul anului 2008.Analistii spun ca reorientarea spre scadente scurte poate indica oinrautatire a perceptiei de risc din partea finantatorilorstraini.
Datoria externa privata acumulata de banci si companii continuasa reprezinte mai mult de jumatate din datoria externa totala aRomaniei, insa ritmul de crestere s-a atenuat semnificativ, semnalede alarma venind acum dinspre sectorul public a carui indatorare aaccelerat.
Inprimavara lui 2009, statul a contractat un imprumut extern de 20 demiliarde de euro de la Fondul Monetar International, UniuneaEuropeana si Banca Mondiala tocmai pentru a compensa o blocare arefinantarii datoriei externe pe termen scurt contractate desectorul privat.
"O explicatie posibila pentru reducerea datoriei pe termen lungar fi aceea ca riscurile sunt considerate inca prea mari, avand invedere contextul international, astfel ca se prefera acordarea definantari pe termene scurte, insa nu exista certitudini", spuneCatalina Molnar, senior economist la RBS Bank Romania.
Riscurile s-au atenuat in ultimii doi ani ca urmare a extinderiiscadentelor pe termen mediu si lung si a diminuarii datorieiexterne pe termen scurt.
Indatorarea externa s-a mutat incepand de anul trecut de petraiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental.In consecinta, cea mai mare amenintare ramane viteza de crestere adatoriei externe si a celei publice interne in contextul mentineriiineficientei sectorului public.
Bancile aveau la sfarsitul primului trimestru o datorie externade 21,6 mld. de euro, in usoara crestere fata de nivelul de lafinele anului trecut. Acesta a fost primul trimestru in carebancile si-au majorat datoria externa de la sfarsitul anului 2008,cand se inregistrase un varf istoric de aproape 25 de miliarde deeuro. Datoria pe termen lung a institutiilor de credit a coborat cuaproape 350 mil. euro fata de finele anului trecut, la 15 mld.euro.
Grupurile financiare straine cu expunere in Romania si-au luatangajamentul fata de FMI ca vor mentine finantarile acordate peplan local si chiar vor oferi sprijin prin capitalizari daca estecazul.
La nivelul companiilor s-a inregistrat in primul trimestrucresterea atat a imprumuturilor atrase din afara pe termen scurt,cat si a celor pe termen lung.
"Reintrarea pe un trend ascendent a datoriilor companiilornonfinanciare indica doua lucruri. Pe de-o parte, faptul ca seredreseaza comertul international si ca s-a relaxat in privintaconstrangerilor de lichiditate, in conditiile gradului deincertitudine si aversiunii la risc mai mici. De asemenea, indica oreluare a activitatilor de productie, care ar putea insemna carestructurarea datoriilor s-a temperat", a comentat Rozalia Pal,economistul-sef al UniCredit Tiriac.
Datoria externa totala a facut un salt de 6 mld. de euro, fatade sfarsitul anului trecut, la 86 mld. euro.
Deficitul bugetar urca datoria externa
Din cauza necesitatilor in crestere ale statului de a seimprumuta pentru a-si acoperi cheltuielile, deficitul bugetar acrescut amenintator, reflectandu-se si in datoria externatotala.
Datoria externa a sectorului guvernamental a urcat in primultrimestru cu aproape 30%, la 17,4 mld. de euro. La nivelul datorieipe termen lung s-a inregistrat o crestere cu 3,3 mld. de euro, darsi datoria pe termen
scurt s-a dublat, la 1,1 mld. euro.
Cresterea datoriei externe in primele trei luni ale anului avenit in principal pe fondul intrarii transelor de la FMI siComisia Europeana, de 2,4 mld. de euro si respectiv 1 mld. euro,precum si a eurobondurilor in valoare de 1 mld. euro lansate deRomania.
"Datoria in zona autoritatii monetare si a sectoruluiguvernamental a avut cele mai mari cresteri in primul trimestru, inspecial pe termen lung. Evolutia a fost indusa de alocareatranselor de la FMI si Comisia Europeana, precum si de lansareaeurobondurilor. Cresterea datoriei externe va veni, in continuare,preponderent de la sectorul public", mai spune Catalina Molnar. Dintotalul de circa 12 mld. euro primite de Romania de la FMI, UE siBanca Mondiala, 7,1 mld. euro au mers direct la BNR pentruconsolidarea rezervei, iar 4,9 mld. euro au mers la bugetul de statpentru acoperirea deficitului bugetar.
La nivelul autoritatii monetare, datoria externa a crescut inprimul trimestru cu 1,4 mld. de euro, la 7,1 mld. euro.
"Pentru autoritatea monetara cresterea a fost generata mai alesde intrarea banilor din transele de la FMI, in timp ce crestereadatoriei pentru sectorul public a provenit din transele dinimprumutul extern, dar si din emisiunea de eurobonduri", a spusPal.
Analistii anticipeaza ca indatorarea sectorului guvernamental vacreste in continuare cel mai mult, avand in vedere necesitatile definantare mari determinate de situatia fiscala precara. Anultrecut, deficitul bugetar a urcat pana la 7,4% din PIB, iar in 2010Guvernul trebuie sa se incadreze intr-o tinta de deficit de 6,8%din PIB, potrivit conditiilor renegociate cu FMI in cadrulacordului de finantare externa. Si datoria publica a crescut in2009 intr-un ritm alert pentru ca statul s-a imprumutat masiv atatla bancile locale, cat si la institutiile financiare internationalepentru a compensa scaderea veniturilor la buget. Totusi, pondereadatoriei publice in PIB ramane in jurul a 30%, la jumatate dinlimita impusa la nivel european.
Molnar considera ca majorarea datoriei externe va fi indusa decresterea datoriei pe termen mediu si lung, ceea ce reprezinta unaspect pozitiv. "Pana la finalul anului, cresterea datoriei externeva proveni in special din obligatii asumate pe termen lung si pesegmentul guvernamental, din restul transelor intrate prin acordulextern", afirma si economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
