După curăţarea bilanţurilor de creditele neperformante adunate în anii de criză şi revenirea pe profit, bankingul românesc intră într-o nouă etapă în care accentul se va pune pe client şi pe oferirea de servicii personalizate. Aceasta a fost una dintre concluziile evenimentului ZF Bankers Summit’17, organizat în parteneriat cu Alpha Bank, Ergo, UniCredit Bank, Mastercard, SAP, Sierra Quadrant, Loxon, imobiliare.ro, KeysFin, Advantage Software Factory, Alexandrion Group şi Relevance.
„Vom schimba puţin abordarea dinspre volum spre încredere. Cred că este foarte important să putem proiecta în următorii 5 ani, prin acţiuni concrete şi nu prin vorbe, ideea că încercăm să ne înţelegem clienţii. Aş vrea să dezvoltăm o boală care să se numească «customer obsession»“, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR, cea mai mare bancă locală după active.
De aceeaşi părere este şi François Bloch, CEO al BRD-SocGen, care preconizează că în următorii cinci ani sistemul bancar va gravita în jurul conceptului de «customer satisfaction». „Este loc de creştere a numărului de clienţi şi mă aştept la o creştere, însă nu creşterea este importantă, ci modul în care băncile vor trata clienţii. Clientul nu mai vrea să fie tratat ca un oarecare, vrea servicii personalizate“, a explicat şeful BRD.
Unul dintre obiectivele bancherilor pentru viitor este utilizarea tehnologiei, digitalizării, dar şi aproprierea de client printr-un limbaj uşor de înţeles. „Trebuie să vorbim mai puţin banchereşte şi mai mult româneşte cu clienţii“, a spus Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.
Prezent la dezbatere, guvernatorul BNR Mugur Isărescu i-a îndemnat pe bancheri „să fie mai vocali.Trebuie să penetraţi dezbaterea publică. Staţi prea pitiţi“.
Sistemul bancar românesc a depăşit provocările crizei şi este pregătit să finanţeze economia reală în condiţiile în care este bine capitalizat, are lichiditate şi business bancabil există, însă pentru creşterea susţinută a creditării băncile trebuie să facă progrese pentru înţelegerea în profunzime a afacerilor clienţilor. Pe de altă parte, băncile cer companiilor să se capitalizeze afirmând că sectorul bancar nu poate să joace rolul de finanţator de ultimă instanţă şi nu îşi poate asuma aceleaşi riscuri ca şi antreprenorii.