Populaţia şi companiile aveau la sfârşitul lui septembrie raterestante însumând 15,7 miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld.euro), ritmul de creştere al întârzierilor la plată accelerând încomparaţie cu lunile anterioare pe fondul problemelor mai mari cuîmprumuturile în valută. Ponderea ratelor restante în soldul totalal creditelor a urcat la 7,5% în septembrie, aproape dublu faţă desfârşitul anului trecut, potrivit datelor BNR.
Valoarea ratelor restante la împrumuturile în valută au crescutîn septembrie cu 245 de milioane de euro, până la 1,96 miliarde deeuro (echivalentul a 8,4 mld. lei), continuând astfel tendinţa dedeteriorare accentuată a portofoliilor pe acest segment semnalatăîncă din primăvară. Problemele sunt generate în principal decompanii şi de clienţii individuali care s-au împrumutat pentruconsum.
"Datele Biroului de Credit arată că restanţele pentru crediteleipotecare rămân în continuare la un nivel redus, iar creşterearestanţelor pentru împrumuturile în valută este concentrată pesegmentul creditelor de consum şi ale companiilor. Evoluţiacreditelor ipotecare a fost pozitivă, acest segment rămâne cel maidinamic, cu o creştere de 23% în ultimul an", spune Rozalia Pal,economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
În trecut, clienţii cu împrumuturi în lei au fost cei care audat cele mai mari bătăi de cap bancherilor, în condiţiile în care aexistat o diferenţă calitativă semnificativă între cele două tipuride portofolii. Creditele în valută sunt în cea mai mare partegarantate cu ipoteci, astfel că debitorii au făcut până acumeforturi pentru a achita ratele, speriaţi de perspectiva pierderiigaranţiilor.
În schimb, restanţele înregistrate de clienţii cu împrumuturi înlei şi-au temperat ritmul de creştere în ultimele luni după unavans accelerat pe parcursul anului trecut. În septembrie,întârzierile la plata creditelor în lei au crescut cu 3,3%, până la7,31 miliarde de lei.
Soldulrestanţelor la creditele în moneda locală este mai mic cuechivalentul a un miliard de lei decât valoarea întârzierilor lavalută, dar ponderea ratelor restante în total împrumuturi este maimare cu trei puncte procentuale.
Astfel, în timp ce restanţele la valută însumează 6,4% dintotalul creditelor acordate, la lei ponderea urcă până la 9,4%.
Noul val de creştere a restanţelor se datorează în mare partemăsurilor de austeritate adoptate de Guvern la jumătatea acestuian, în special reducerii cu 25% a salariilor din sectorul public.Mulţi bancheri indică, de asemenea, probleme în creştere pesegmentul companiilor mici, afectate de lipsa de finanţare şi deprelungirea recesiunii. Problemele IMM-urilor se concentrează însătot pe partea creditelor în valută, spun bancherii.
"Probabil sunt probleme în creştere la creditele în euroacordate firmelor mici. Noi nu simţim acest val de crediteneperformante pentru că avem un portofoliu preponderent în lei.IMM-urile au intrat în primul val de creştere a neperformanţelor,iar în prezent sunt mai puţine cazuri noi de firme care au problemecu rambursarea creditelor", a declarat Daniel Szekely, directoruldirecţiei IMM-uri din cadrul Băncii Transilvania. Szekely spune căcea mai mare parte a neperformantelor este înregistrată decompaniile cu probleme financiare mai vechi. El spune că multefirme au cerut restructurarea împrumuturilor în ultimul an, unelereuşind să-şi revină, în timp ce altele au ratat relansarea,îngroşând astfel rândurile restanţierilor.
Bancherii se aşteptau în primăvară, când existau semnalevizibile privind reluarea creşterii economice, ca deteriorareaportofoliilor de credite să se oprească la jumătatea acestui an,având în vedere că ritmul de creştere se temperase comparativ cu2009. În prezent, cele mai pesimiste scenarii indică o creştere arestanţelor cel puţin până la jumătatea lui 2011.
"Ne aşteptăm ca în 2011, pe masură ce economia revine pe plus,să se îmbunătăţească şi situaţia creditelor neperformante, mai alesdupă ce portofoliul de credite va reîncepe să crească prinacordarea mai multor împrumuturi noi, iar situaţia financiară apopulaţiei şi a companiilor se va redresa", apreciază RozaliaPal.
Cele mai mari probleme cu întârzierea plăţilor către bănci seînregistrează în judeţele slab dezvoltate economic sau dependentede o singură industrie. De exemplu, în Bihor ratele restanteajungeau luna trecută la o cincime din totalul împrumuturiloracordate. Şi în Bistriţa, Ialomiţa sau Galaţi întârzierile la platădepăşeau 10% din soldul total al împrumuturilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
