Impactul financiar al crizei coronavirusului bate vechile scenarii pesimiste, ameninţând să işte o criză de credit sau chiar o nouă criză financiară, scrie The New York Times.
Totul trebuia să fie un exerciţiu de pregătire. Băncile europene urmează să fie testate, pentru a se determina dacă pot supravieţui unei posibile furtuni perfecte. Dar înainte ca testele de rezistenţă să fie lansate în acest an, băncile s-au confruntat cu realitatea crudă. Impactul financiar al coronavirusului face cel mai pesimist scenariu, un declin cu 4,3% al PIB-ului UE până la sfârşitul anului 2022, să pară unul optimist prin comparaţie.
Unii economişti se aşteaptă ca economia europeană să se contracte cu peste 10% în primul semestru al acestui an din cauza pandemiei. Întrebarea pe care autorităţile şi bancherii centrali şi-o pun acum este dacă măsurile luate în ultimii ani pentru consolidarea sistemului bancar vor fi suficiente pentru preîntâmpinarea unei crize de credit, falimente bancare şi o criză financiară cu ramificaţii mondiale.
Băncile sunt sub presiune la nivel mondial, însă situaţia este mai delicată în Europa pentru că multe bănci de aici nu şi-au revenit cu adevărat de pe urma crizei financiare.
Într-o măsură mai mare decât SUA, economia europeană depinde de bănci pentru a funcţiona. Deocamdată nu există semne de falimente bancare, în parte graţiei reacţiei rapide a BCE.
Richard Portes, profesor de economie la London Business School, avertizează însă că lucrurile se întâmplă atât de rapid, că e imposibil de anticipat ce ar putea aduce viitorul. „În cel mai rău caz, ar putea apărea o nouă criză financiară“, avertizează Marcel Fratzscher, preşedinte al Institutului German pentru Cercetare Economică. „Sistemul bancar din Europa şi Germania nu este pe cât de robust şi rezistent ne-am dori“.
La finalul crizei, băncile europene ar putea avea un rol şi mai diminuat pe scena mondială decât în prezent. În contextul măsurilor de carantină, oprirea bruscă a activităţii economice va scoate la suprafaţă slăbiciunile ascunse ale băncilor.
Cererea neaşteptată de credite din partea marilor clienţi corporate ca producătorii auto sau companiile aeriene ar putea eroda rezervele băncilor.
Criza este resimţită deosebit de acut de băncile italiene, dar şi băncile germane sunt slăbite.
Există motive de optimism, legate de reacţia promptă a BCE. În plus, sistemul financiar european este mai solid decât la ultima criză. Noi reguli au forţat băncile să-şi reducă dependenţa de fonduri împrumutate şi să-şi construiască rezerve de capital.
Însă, cu cât va dura criza mai mult, cu atât creşte riscul ca resursele băncilor să se epuizeze.
