Băncile, în faţa crizelor de tot felul. Cum s-a consolidat sistemul bancar în ultimul deceniu şi ce va urma? Cine va reuşi să câştige teren în contextul tensiunilor macroeconomice şi socio-politice?

Topul celor mai mari jucători din banking a fost marcat în ultimul deceniu de tot mai multe schim­bări, de ieşiri din piaţă, dar şi de repo­ziţionări în ierarhie, influ­en­ţate şi de creşterea organică, dar mai ales de tran­zacţiile de fuziuni şi achiziţii (M&A). Şi gra­dul de concentrare a crescut, top 10 bănci mari deţinând acum peste 90% din piaţă, în timp ce în urmă cu un deceniu aveau în jur de 80%.

Şi numărul total al băncilor din România a coborât anul trecut la 29, faţă de 36 în anul 2015 şi 42 de bănci în 2008/2009.

Consolidarea sectorului bancar românesc a sprintat în anul 2025, după terminarea proceselor de integrare & fuziune în cazul a trei tranzacţii de M&A în banking, respectiv preluarea OTP de către Banca Transilvania, fuziunea UniCredit cu Alpha Bank şi absorbţia First Bank de către Intesa Sanpaolo. Astfel, OTP Bank, Alpha Bank şi First Bank au dispărut anul trecut din statistici.

Banca Transilvania, liderul pieţei bancare româneşti, s-a evidenţiat în ultimul deceniu şi în planul M&A în banking, în condiţiile în care a cumpărat patru bănci până acum, respectiv Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022; redenumită Salt Bank) şi OTP Bank (2024). În aceste condiţii, Banca Transilvania şi-a majorat activele de 4,4 ori (+344%) în ultimul deceniu, la peste 210 mld. lei, ajungând la o cotă de piaţă de 22%, care îi asigură o marjă de manevră mai mare în finanţarea com­paniilor, persoanelor fizice, economiei, dar şi a statului, prin achiziţia de datorie publică. Com­parativ, în anul 2015 BT era pe locul 3 pe po­di­um în topul băncilor mari, cu active de 47,4 mld. lei şi o felie de 12,6% din piaţa bancară.