Bancherii se bat mai aprig ca oricând pentru a atrage resurse în euro de la clienţi, iar dobânzile mai mari de 4% pe an nu mai sunt o excepţie, în contextul în care băncile sunt forţate să găsească alternative pentru a compensa pierderea sprijinului băncilor-mamă.
Cea mai mare dobândă la depozitele în euro este plătită de portughezii de la Millennium Bank, dar oferta se adresează numai clienţilor cu venituri peste medie. Aceştia trebuie să aducă la bancă minimum 4.000 de euro, jumătate din sumă fiind investită într-un depozit cu scadenţa la trei luni şi dobânda de 6% pe an, în timp ce restul merge în fonduri de investiţii.
Millennium este o bancă mică, fără bază puternică de depozite, dar şi BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, a intrat în lupta pentru euro: încearcă să atragă economiile în valută ale clienţilor cu o dobândă de 4% pe an dacă îşi ţin economiile în bancă timp de doi ani.
Clienţii care au economii mai mici în valută pot alege să-şi depună banii într-un depozit la termen clasic. De exemplu, grecii de la Piraeus Bank plătesc o dobândă de 4,8% pe an la depozitele în euro pe cinci luni, suma minimă fiind de 250 de euro.
De altfel, băncile cu acţionariat elen sunt cele care plătesc cele mai mari dobânzi la euro. Bancpost promite clienţilor bonificaţii de 4,45% pe an la depozitele în euro pe şase luni, în timp ce Alpha Bank şi Banca Românească plătesc la rândul lor dobânzi de 4% pe an la euro. Şi ciprioţii de la Marfin Bank, un jucător de talie mică, bonifică cu 4,25% pe an depozitele în euro cu scadenţa la şase luni.
Mişcarea băncilor locale este exact contrară celei de pe pieţele internaţionale, în contextul în care Banca Centrală Europeană (BCE) a dat deja semnalul ieftinirii resurselor în euro prin reducerea dobânzii de politică monetară de la 1,5% la 1,25% pe an.
Indicatorul Euribor la trei luni, care reflectă costul mediu la care se împrumută între ele cele mai mari bănci din zona euro şi care este folosit în majoritatea contractelor de credit, a scăzut de la 1,59% la 1,48% pe an în ultima săptămână după reducerea dobânzii-cheie de către BCE.
Filialele de bănci străine încearcă să înlocuiască o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă cu resurse de pe piaţa locală, însă nu fac decât să se bată pe un potenţial limitat şi astfel dobânzile au tot urcat.
Dobânzi de 4% pe an la euro plătesc şi băncile cu acţionariat majoritar local, Banca Transilvania şi Carpatica, care spre deosebire de subsidiarele băncilor străine nu au acces natural la finanţare externă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
