Volumul finantarilor acordate de grupurile bancare europene filialelor din Romania ar insuma astfel aproape 16 miliarde de euro, avand in vedere ca pasivele totale ale bancilor se ridicau la circa 72 de miliarde de euro la sfarsitul trimestrului I, valoarea in euro fiind ajustata de varful de depreciere a leului din martie.
Spectaculoasa este cresterea contributiei bancilor-mama la finantarea fiicelor in decursul ultimului an, de la o pondere de 15,3% in totalul pasivelor inregistrate in 2006 la aproape 21% la sfarsitul lui 2007.
Odata cu inrautatirea conditiilor de finantare pe pietele internationale si cu aparitia primelor semne de subtierea a lichiditatilor disponibile pe piata locala, bancile au resimtit si mai mult nevoia sprijinului grupurilor din care fac parte. Totusi, chiar si acestea au ridicat costul finantarilor acordate si, in unele cazuri, se poate pune problema atingerii limitei de tara ca expunere.
Potentialul de crestere al pietei locale atenueaza insa riscurile ca bancile-mama sa ajunga sa opreasca robinetul resurselor pentru filialele din Romania.
Agentia internationala de rating Standard&Poor's a atentionat intr-un raport recent ca ar putea aparea situatii de "aterizare fortata" a economiilor din regiune intr-un scenariu in care fluxurile de capital de la bancile-mama incetinesc sau chiar se inverseaza.
Si reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Juan Fernandez Ansola, a reluat ieri avertismentele privind riscul legat de cresterea costului finantarilor externe pentru tari ca Romania, care au un deficit de cont curent mare si unde deja a fost consemnata o scumpire de circa un punct procentual.
De asemenea, el sustine ca exista un posibil risc de contagiune la nivelul bancilor din Austria, Germania si Italia, care detin cele mai puternice pozitii pe pietele din regiune.
"Trebuie pregatite scenarii de criza. Nu inseamna ca experienta Letoniei, care trece de la o crestere economica de 10% la una de 2-3% se poate repeta in cazul Romaniei, insa exemplul este ilustrativ pentru amploarea riscurilor. Intrebarea este cat de bine pot rezista economiile din regiune in contextul deteriorarii situatiei din Vest. Acum lumea este increzatoare in evolutia economiei, dar daca perceptia se schimba, apare o mare problema", afirma Ansola.
La randul sau, Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, remarca un anumit optimism in mediile de business locale, oarecum in contradictie cu semnalele pe care le recepteaza sistemul bancar.
"Toata lumea cu care stau de vorba imi spune ca afacerile au mers excelent in trimestrul I, insa noi vedem cum creste costul riscului, cum se scumpeste costul finantarilor, cum marjele intra sub presiune, in timp ce salariile din economie cresc mult mai repede decat dinamica productivitatii muncii", spune Van Groningen.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, considera ca ar fi benefic ca inrautatirea conditiilor de finantare din afara sa antreneze o incetinire a cresterii creditului. In plus, ar prefera ca bancile sa crediteze mai mult clientii companii, apreciind ca segmentul de retail implica riscuri mai mari la nivelul economiei.
"Expansiunea rapida a creditului pentru populatie aduce si riscuri mai mari, pentru ca alimenteaza consumul. Nu m-ar deranja daca am vedea o crestere rapida a creditarii pentru companii", afirma seful BNR.
In acelasi timp, Isarescu constata ca, in ciuda vitezei rapide de crestere a creditului, Romania continua sa inregistreze cel mai scazut grad de intermediere financiara dat de ponderea creditului neguvernamental in PIB. La sfarsitul lui 2007, intermedierea urcase la 36,6% din PIB, fata de o medie de 48,5% in Europa Centrala si de Est. Bulgaria se apropie de 70%, insa Polonia este doar cu putin in fata, cu aproape 40% din PIB, iar Isarescu crede ca Romania ar putea sa o intreaca la finalul lui 2008.
"De-abia am intrat in club, insa ramanem pe ultimele pozitii intre statele din regiune. Anul acesta am putea sa depasim Polonia."
In acelasi timp, accelerarea creditului nu a ajutat Romania sa urce din coada clasamentului dupa nivelul creditului pe cap de locuitor.
La sfarsitul lui 2007 acesta se situa la 920 de euro, cu putin inaintea Bulgariei, care avea 915 euro pe cap de locuitor, dar de doua ori mai putin decat Polonia, cu 1.898 de euro. In Croatia nivelul a atins 3.468 de euro/capita. "Acest indicator a generat foarte multe discutii. Intr-adevar, avem un salt rapid, dar chiar si asa ramane printre cele mai scazute din regiune."
Guvernatorul BNR ramane insa ingrijorat din cauza ponderii in crestere a creditului in valuta in totalul finantarilor, care a depasit din nou pragul de 50%. In tari precum Slovenia sau Slovacia creditul in valuta nu ajunge nici la o treime din total, in timp ce in Estonia tinde spre 80%.
"Ponderea mare a creditului denominat in valuta este intr-adevar o problema. Dar sunt tari in regiune care prezinta riscuri chiar mai mari din acest punct de vedere. Romania este undeva la mijloc", comenteaza Isarescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
