Unele bănci care au deficit de lichiditate preferă să se împrumute de la BNR prin credite de urgenţă Lombard pe o zi, la o dobândă medie care a urcat peste 4,3% pe an, sau prin operaţiuni repo, în loc să plătească dobânzi mai mari la depozite ca să atragă banii populaţiei şi firmelor.
În luna mai, finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR au depăşit 12,7 mld. lei, medie zilnică, maximul din ultimul deceniu, apropiat de volumele din 2008-2009, când pieţele financiare internaţionale erau în fierbere, iar piaţa locală avea criză de lichidităţi. Au fost şi împrumuturi repo în luna mai, însă volumul a fost mai mic, de circa 3,5 mld. lei.
BNR încearcă să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi ale firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară.
După ce în ianuarie şi februarie piaţa interbancară a fost pe excedent, deficitul de lichiditate a revenit în martie ajungând la 16,4 mld. lei, medie zilnică, în aprilie a fost de 13,5 mld. lei, pentru ca în luna mai deficitul de lichiditate să urce la 15,9 mld. lei, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împrumuturi de la BNR în special prin credite de urgenţă pe o zi, prin facilitatea Lombard, dar şi prin operaţiuni repo bilaterale.
Fluctuaţiile de lichiditate din ultimele luni au venit într-un context în care rata anuală a inflaţiei a accelerat, urcând în aprilie 2022 spre 14%, de la 8,2% an/an în decembrie 2021, cursul valutar a rămas în jurul a 4,94 - 4,95 lei/euro, iar dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut, depăşind 6% pentru scadenţele de peste 3 luni, şi fiind în continuare peste dobânda-cheie, care a urcat în luna mai la 3,75%.
