• Leu / EUR4.7305
  • Leu / GBP5.1654
  • Leu / USD4.2682
Bănci și Asigurări

Bancile romanesti, dezavantajate de ajutorul de stat primit de competitorii straini

Bancile romanesti, dezavantajate de ajutorul de stat primit de competitorii straini
5 feb 2009 313

Bancile private romanesti sunt nevoite sa treaca de criza prin forte proprii, in timp ce competitorii lor - subsidiarele grupurilor straine- ajung sa beneficieze indirect de ajutorul oferit de guvernele din statelele unde bancile-mama isi au sediul.

Bancherii cer ca si pe plan local Guvernul sa pregateasca un plan de ajutor pentru banci, care sa nu afecteze competitia. "Faptul ca multe banci internationale active pe piata romaneasca beneficiaza, pentru a supravietui, de suport de lichiditate si capital, dar si de finantari in euro de la guvernele tarilor in care au sediul central, creeaza un dezechilibru, in defavoarea bancilor locale cu capital privat, care infrunta criza economica cat de bine pot, bazandu-se doar pe propriile forte", afirma Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator de top zece cu capital privat romanesc.
Cand pietele financiare au fost in fierbere in toamna trecuta, iar guvernele din mai multe state din Uniunea Europeana au operat injectii de capital in bancile locale, statul roman nu a intervenit. Doar BNR a injectat lichiditati, insa nu la nivel de sistem, ci mai ales prin operatiuni bilaterale cu bancile care aveau nevoie.
In anii trecuti, Guvernul roman a primit critici dure din partea UE pentru ajutoarele de stat oferite companiilor private sau de stat. Cel mai recent exemplu este privatizarea Ford, care a fost anchetata de Comisia Europeana.
Erste, actionarul majoritar al BCR, a primit de la guvernul austriac o injectie de capital de 2,7 mld. euro si garantarea unei emisiuni de obligatiuni de 6 mld. euro. Raiffeisen a beneficiat de o majorare de capital cu 1,7 mld. euro. Bacile elene Alpha si Eurobank (care controleaza Bancpost) au primit cate 950 mil. euro la capital, in timp ce la Piraeus statul a injectat 370 mil. euro, iar la NBG (actionarul majoritar al Bancii Romanesti) 350 mil. euro. Sistemul bancar este dominat de bancile straine, care controleaza peste 80% din active. Practic, in topul celor mai mari zece banci din sistem doar doua au capital romanesc: Banca Transilvania si CEC. Din cele 41 de banci active pe piata locala, doar cinci au capital romanesc, din care doua sunt controlate de stat (CEC si Eximbank). Banca Transilvania, Banca Carpatica si Libra Bank sunt in prezent singurele banci private cu capital romanesc, conform BNR.
Bancile straine au pompat agresiv bani in sistem in anii trecuti, cand economia crestea. Potrivit datelor BNR, la sfarsitul anului trecut bancile straine aveau finantari contractate din strainatate de 24 mld. euro, in conditiile in care datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie de aproape 74 mld. euro. Acum insa bancile sunt mult mai restrictive in acordarea de finantari, iar creditul privat a scazut in termeni reali incepand din noiembrie.
"Cred ca interventia statelor occidentale in ajutorul bancilor straine care opereaza pe piata romaneasca poate fi considerata ajutor de stat, poate fi o problema de competitie. Situatia va fi lamurita de Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana", a admis Charles Robertson, economitul-sef al ING.
Grupurile austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR si Raiffeisen vor accesa finantari de la Guvern de mai multe miliarde de euro. De asemenea, grupurile elene Alpha Bank, Eurobank (actionarul majoriat al Bancpost), Piraeus sau NBG (proprietarul Bancii Romanesti) au primit infuzii de capital si sprijin pentru atragerea de lichiditati din partea statului. ING, una dintre cele mai mari banci olandeze a carei subsidiara locala este printre primii zece jucatori din sistem, a primit zece miliarde de euro de la stat.
"Cu siguranta, in lipsa unor asemenea scheme de ajutor, multe dintre aceste banci internationale si-ar fi redus businessul si investitiile, stopand creditarea sau chiar inchizandu-si activitatea in Romania", apreciaza Robert Rekkers.
Comisia Europeana nu considera insa ca ajutorul oferit de unele guverne ar distorsiona concurenta pe plan local.
"Comisia Europeana autorizeaza ajutorul de stat prin decizii individuale si scheme nationale de sustinere pentru banci in diferitele state membre. Pana acum, nu am primit semnale care sa arate ca aceste ajutoare ar fi fost canalizate semnificativ pentru sustinerea subsidiarelor din strainatate, distorsionand astfel concurenta pe respectivele piete. De asemenea, nu am primit plangeri privind ingradirea concurentei prin astfel de practici", au comentat pentru ZF reprezentantii Comisiei Europene pe problema de concurenta. Bancherii considera ca in actualul context guvernul roman ar trebui sa pregateasca un plan de ajutor pentru industria financiara.
"Speram ca statul roman va propune pentru toate bancile locale - nu doar pentru bancile pe care le detine - cea mai buna formula 'nediscriminatorie', pentru o concurenta corecta, care sa fie in interesul deplin al clientilor si consumatorilor romani", mai spune Robert Rekkers.
Statul mai pastreaza in proprietate doar doua banci - CEC Bank, un jucator de top zece si Eximbank, specializata pe acordarea de garantii si asigurari pentru sustinerea activitatilor de export. Guvernul a aprobat recent un plan de majorare a capitalului CEC cu 900 de milioane de lei (circa 210 milioane de euro la cursul actual). Eximbank ar putea sa primeasca aprobarea pentru a-si capitaliza intregul profit obtinut anul trecut, de circa 70 mil. lei. Nicolaie Hoanta, directorul general al Bancii Carpatica (BCC), considera ca decizia statului de a capitaliza cele doua banci din portofoliu este logica si necesara.
"Statul poate fara indoiala sa-si promoveze interesele in actuala conjunctura economica dificila si prin intermediul bancilor cu capital romanesc recurgand la instrumente specifice. Un astfel de instrument ar fi, de exemplu, garantarea unui imprumut obligatar pe care BCC l-ar putea contracta de pe piata pentru a sustine demarajul economiei", afirma Hoanta. De astfel de facilitati au beneficiat Erste, Raiffeisen sau unele banci elene.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut Guvernului si bancii centrale inca din toamna trecuta un pachet de masuri pentru sustinerea sistemului bancar. "S-a prevazut necesitatea unui plan B, cu masuri pentru eventualitatea in care efectele crizei pe plan local ar fi mai puternice. Am mentionat ca este necesar sa fie luate masuri de Banca Nationala pentru cresterea gradului de incredere din sistemul bancar", spune Radu Ghetea, presedintele ARB si al CEC Bank.
In toamna trecuta, pe fondul turbulentelor puternice de pe pietele internationale si al atacului jucatorilor straini asupra leului, au aparut tensiuni puternice si pe plan local. Bancile au ajuns sa nu se mai imprumute intre ele timp de cateva zile, pe fondul lipsei de incredere, iar dobanzile au urcat puternic.
De altfel, si in prezent dobanzile pe piata interbancara raman relativ ridicate comparativ cu rata cheie a BNR, lucru explicat de analisti si printr-o perceptie mai acuta a riscului.
Din toamna bancile si-au redus limitele pana la care pot derula operatiuni cu alti jucatori din piata si, cu toate ca tensiunile pe pietele internationale s-au atenuat, apetitul de tranzactionare nu si-a revenit.
 
Cititorii ZF intreaba BNR
  • Care este cursul real de schimb EUR/RON spre care trebuie sa tindem?
  • S-a renuntat de catre Romania la adoptarea euro ca moneda?
  • As dori sa-l intrebati pe dl. guvernator despre lipsa totala de protectie a contractantului de credit ipotecar din Romania.
  • Guvernatorul BNR Mugur Isarescu ne-a sfatuit sa ne bazam pe lei... La fiecare aparitie...
Ca "picatura chinezeasca"... Acum ce facem? Am pierdut sume pe care nu cred ca le vom recupera vreodata.
ZF ofera posibilitatea cititorilor de a adresa intrebari pe e-mail (zf@zf.ro) pentru BNR inaintea conferintelor de presa ale acesteia. Astazi Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, prezinta raportul privind inflatia.

 

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7305
Diferență: 0,0656
Ieri: 4.7284
Azi: 4.2682
Diferență: 0,061
Ieri: 4.2575
Azi: 5.1654
Diferență: -0,3396
Ieri: 5.1609
Azi: 4.3593
Diferență: 0,2
Ieri: 4.3494