Băncile austriece, care deţin aproape 15% din datoria externă a României, au redus anul trecut cu peste 2 mld. euro finanţarea acordată economiei locale, până la un volum total de 11 mld. euro, potrivit datelor din raportul anual privind balanţa de plăţi publicat ieri de BNR.
La nivel agregat, datoria externă aferentă băncilor private a scăzut cu 3,5 mld. euro anul trecut, la circa 29 mld. euro. Aceasta reprezintă peste o treime din datoria externă totală a României, de circa 79 mld. euro la finalul anului trecut. Aproape o treime din datorie este deţinută de instituţiile financiate internaţionale (inclusiv împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional), iar aproape o cincime este reprezentată de investiţiile de portofoliu.
Printre investitorii de portofoliu importanţi se numără Deutsche Bank, HSBC, Barclays, Erste Bank sau CS First Boston Elveţia. La nivel agregat, investiţiile de portofoliu, adică bani plasaţi în titluri de stat emise de statul român, însumează 14 mld. euro. Din datoria aferentă băncilor private străine, de 29 mld. lei, peste o treime este deţinută de băncile austriece. Băncile înregistrate în Olanda au finanţat cu circa 6 mld. euro economia locală, iar cele greceşti cu 3 mld. euro. Investiţiile băncilor olandeze au scăzut anul trecut cu 3%, iar cele ale grecilor cu 9%.
Singura creştere, de 19%, a fost consemnată de instituţiile de credit înregistrate în Irlanda, dar acestea au o pondere redusă în total, respectiv un volum de 700 mil. euro. Băncile europene se confruntă cu cerinţe tot mai mari de capital, condiţii în care şi-au redus expunerea pe pieţele din estul continentului, inclusiv pe piaţa locală. Subsidiarele locale ale băncilor străine au pierdut 40% din liniile de finanţare în perioada de criză, până la 13 mld. euro. Bancherii se plâng că nu au cerere de credite solvabilă şi de aceea nu au de ce să mai ţină banii aici.
Dezintermedierea se vede şi în nivelul expunerii locale a principalelor grupuri europene cu prezenţă pe piaţa românească. Cele nouă grupuri bancare străine care au participat în 2009 la „Iniţiativa Viena“, un acord semnat cu statul român privind menţinerea expunerilor pe piaţa locală, mai aveau la finalul lunii august o expunere de circa 19 mld. euro, adică 75% din nivelul din 2009.
Expunerea s-a menţinut la circa 30 mld. euro până în septembrie 2012, dar ulterior a început un proces de scădere abruptă. Acordul a expirat în 2012, în momentul în care procesul de dezintermediere a devenit foarte vizibil. Acordul fusese intermediat de creditorii internaţionali ai României şi semnat cu Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus. Cele nouă grupuri deţin prin subsidiarele de la Bucureşti circa 70% din activele de 80 mld. euro ale sistemului bancar.
Băncile din străinătate şi-au forţat subsidiarele locale să-şi reducă dependenţa de finanţările externe, care au reprezentat principala sursă de creştere a creditării în perioada de boom, şi să atragă mai multe resurse de la clientelă. Astfel, depozitele au crescut constant în perioada de criză şi au ajuns la 216 miliarde de lei, depăşind anul acesta pentru prima dată din 2007 încoace nivelul creditelor acordate.
