Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, a revizuit în sus estimările privind creşterea economică din România, de la 5,1% la 6% în 2022, dar a redus aşteptările pentru 2023, de la 4% la 2,7%, potrivit unei analize semnată de Ciprian Dascălu, economist-şef BCR.
”Având în vedere structura slabă a creşterii PIB în primul semestru şi previzunile de scădere a creşterii cererii externe în semestrul al doilea, nu putem elimina posibilitatea unei recesiuni tehnice, chiar dacă acesta nu mai este scenariul nostru de bază în prezent”, se arată în raport.
În acest context, BCR estimează o scădere a creşterii econimice în T3, urmată de stagnare în T4 2022.
Riscurile la adresa acestor previziuni vin din planurile Guvernului de a injecta fondurile echivalente a 3,9 puncte procentuale din PIB în economie în ultimile 5 luni ale anului pentru a-şi atinge ţinta de deficit.
Institutul Naţional de Statistică a confirmat ieri cifrele din T2 privind creşterea economică, la 2,1% faţă de T1 2022 şi la 5,3% faţă de T2 2021. În primul semestru, PIB a crescut cu 5,8% an la an.
Creşterea din trimestrul doi a fost susţinută mai ales de comerţ şi servicii, care au contribuit cu 5,3 pp la rata anuală de creştere de 5,3%.
Construcţiile au avut o contribuţie redusă, de 0,1 pp, în timp ce industria a avut o participare negative, de 0,4 puncte. Contribuţia agriculturii la creşterea economică a fost zero.
Pe partea de cerere, cea mai mare contribuţie la creşterea trimestrială a PIB a venit de la variaţia stocurilor, cu 7,3 puncte procentuale, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a adăugat 4,7 puncte şi investiţiile 0,6 puncte. În schimb, cheltuielile publice au avut o contribuţie negative, de 0,1 puncte procentuale, iar exporturile net de -7,2 puncte.
”Cifrele trimestriale arată o structură slabă a creşterii, mare parte din aceasta provenind din stocuri, în timp ce exportul net are un impact puternic negative (-4,6 pucnte), iar consumul privat şi investiţiile au adăugat 0,6, respectiv 0,4 puncte”, se mai arată în raport.
