Bănci și Asigurări

BERD: 85% din băncile locale depind de trezoreria centralizată a băncilor-mamă

AFP/Mediafax Foto

AFP/Mediafax Foto

Autor: Anelis Baciu

10.11.2013, 20:05 383

Gradul de dependenţă al băncilor din România faţă de grupurile financiare din străinătate este cel mai ridicat din regiune, deşi finanţările primite de la băncile-mamă s-au subţiat constant în ultimii ani, arată rezultatele unui sondaj al Băncii Europeane pentru Recon­strucţie şi Dezvoltare (BERD).

Studiul pe tema performanţei sectorului bancar este la cea de-a doua ediţie şi a fost realizat pe baza răspunsurilor preşedinţilor a 611 bănci cu operaţiuni în 32 de ţări europene, inclusiv în România.

Potrivit datelor prelucrate de BERD, 85% din subsidiarele locale ale grupurilor străine spun că banca-mamă deţine un departament de trezorerie centralizat care adună fonduri pentru „fiice“, comparativ cu o pondere de circa 51% în celelalte ţări din regiune.

Nivelul ridicat al centralizării nu înseamnă altceva decât o dependenţă mare a subsidiarelor de liniile de finan­ţare primite de la băncile-mamă, acesta fiind şi unul dintre motivele încetinirii finanţărilor în anii de criză. Băncile-ma­mă au fost multă vreme o sursă ieftină de finanţare pentru bancherii locali, însă odată cu accentuarea crizei financiare grupurile străine şi-au limitat expunerea.  Astfel, procentul bancherilor care spun că băncile-mamă reprezintă o alternativă ieftină de finanţare s-a diminuat considerabil, de la 90% în 2007 la aproape 50% în prezent. Practic, numai un bancher din doi afirmă că împrumuturile de la banca-mamă reprezintă încă o alternativă ieftină de finanţare. Accesul din ce în ce mai dificil la finan­ţă­ri în valută poate constitui o explica­ţie şi pentru decizia băncilor de a accelera creditarea în moneda locală, mai ales în condiţiile în care banca centrală a iniţiat o politică de relaxare monetară, ceea ce a dus la ieftinirea leilor.

Băncile străine şi-au redus cu 26% finanţările acordate filialelor şi sucursalelor din România de la sfârşitul lui 2011 până în august anul acesta, când stocul acestor linii de finanţare a ajuns la 15 mld. euro.  Practic, vorbim de o reducere cu 5 mld. euro în termeni nominali a finanţărilor. Numai anul acesta institu­ţiile locale de credit au pierdut linii de finanţare în valoare de 2,5 mld. euro de la băncile-mamă. Băncile austriece aveau cea mai mare expunere, de circa 8 mld. euro în august, cele greceşti de 3,5 mld. euro, iar cele franceze de 1 mld. euro.

Bancherii au încercat să compenseze tăierea finanţărilor externe prin oferirea de bonificaţii mai mari la depozitele atrase de la clienţi locali.

„Un număr însemnat de instituţii de credit din România afirmă că influenţa băncilor locale este importantă atunci când stabilesc managementul riscului de credit şi atunci când îşi aleg clienţii strategici“, este o altă concluzie a studiului.

Studiul BERD a analizat şi percepţia bancherii în ceea ce priveşte activitatea Băncii Naţionale şi a sistemului judiciar. Astfel deşi BNR este apreciată aproape în unanimitate ca fiind o instituţie corectă, capabilă de a aplica reglementările stabilite, numai jumătate din preşedinţii instituţiilor de credit consideră că banca centrală este rapidă şi eficientă.

 

Ce arată sondajul BERD

85% din băncile locale spun că banca-mamă operează un departament sau birou de trezorerie centralizat, care stabileşte la nivel central finanţarea necesară subsidiarelor.

50% din instituţiile de credit din România consideră că împrumurile de la băncile-mamă reprezintă o sursă ieftină de finanţare, faţă de circa 90% în perioada de dinaintea crizei.

40% din băncile locale descriu sistemul judiciar ca fiind unul corect, imparţial şi capabil de a aplica deciziile luate.

Toţi bancherii spun că BNR este corectă, dar jumătate cred că nu este suficient de rapidă şi eficientă.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.11.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO