Inflaţia din România a crescut în mod neaşteptat luna trecută, consolidând probabil abordarea expectativă a băncii centrale privind relaxarea monetară din cauza presiunilor asupra preţurilor şi a riscurilor politice înaintea alegerilor prezidenţiale din mai, informează Bloomberg.
Preţurile de consum au crescut cu o rată anuală de 5,02% în februarie, faţă de 4,95% în ianuarie, a anunţat joi Institutul de Statistică din România. Aceasta este peste estimarea mediană de 4,7% într-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor. Preţurile au crescut cu 0,9% faţă de luna precedentă.
Potrivit lui Vlad Ioniţă, economist la Erste Group Bank AG din Bucureşti, creşterea a fost o „surpriză negativă” pentru banca centrală şi a fost în principal rezultatul unor preţuri mai mari decât se aşteptau la gazele naturale.
Ioniţă a declarat că continuă să creadă că prima reducere de 25 de puncte de bază a dobânzii cheie va avea loc în august, dar „rata finală de 5,75% pentru acest an ar putea risca să se încheie mai sus”.
România se străduieşte să iasă dintr-o criză politică declanşată de decizia fără precedent din decembrie de a anula rezultatele alegerilor prezidenţiale în urma victoriei din primul tur a unui candidat pro-rus. Candidatului, Călin Georgescu, i s-a interzis săptămâna aceasta să candideze la reluarea scrutinului din 4 mai, o măsură care ar putea contribui la atenuarea tulburărilor politice.
Banca centrală se aşteaptă ca creşterea preţurilor să scadă în acest an la 3,8%, ceea ce ar depăşi totuşi limita superioară a intervalului său ţintă. Factorii de decizie au menţinut rata dobânzii de referinţă la 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, la egalitate cu cea a Ungariei, pentru a contribui la limitarea inflaţiei.
Se estimează că deficitul bugetar al României va atinge 7%. Deşi după alegerile prezidenţiale sunt aşteptate modificări fiscale menite să reducă deficitul, acestea ar putea provoca o creştere pe termen scurt a ratei inflaţiei, iar perspectivele rămân neclare.
