• Leu / EUR4.9050
  • Leu / GBP5.8089
  • Leu / USD4.7905
Bănci și Asigurări

BM, BERD şi FMI la Bucureşti. Finanţatorii lumii vin să-şi verifice unul dintre cei mai mari debitori

BM, BERD şi FMI la Bucureşti. Finanţatorii lumii vin să-şi verifice unul dintre cei mai mari debitori

Autor: Claudia Medrega

17.06.2013, 21:30 2096

România, unul dintre cei mai mari clienţi ai Fondului Monetar In­ter­naţional (FMI) din Uniu­nea Europeană, care continuă în mod atipic să beneficieze şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale şi se află pe locul al treilea ca volum al investiţiilor în portofoliul Băn­cii Europene pentru Recon­strucţie şi Dezvoltare (BERD), a intrat pe „radarul“ şefilor acestor trei mari instituţii financiare internaţionale.

După ce la începutul lunii mai a ajuns la Bucureşti Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale,  ieri a venit şi Sir Suma Chakrabarti, preşedintele BERD. Iar pentru a treia oară după 1990, un şef al FMI va vizita Bucureştiul în perioada următoare. Chris­tine Lagarde, şefa FMI, este aşteptată în România, vizita fiind deja pregătită înaintea boardului de la Washington, stabilit în 26 iunie, în care se va discuta îndeplinirea criteriilor de finalizare a acordului preventiv intrat deja „în prelungiri“. Vizita directorului general al FMI a fost anunţată de premierul Victor Ponta, citat de Mediafax.

Vizita celor trei mari şefi de instituţii financiare internaţionale în România vine după ce în luna martie ajungea la Bucureşti şi Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI).

În conjunctura mondială actuală, caracterizată prin creştere economică lentă, volatilitate ridicată pe pieţele financiare, un declin al investiţiilor străi­ne şi o intensificare a rolului ins­tituţiilor financiare interna­ţio­nale, apar între­bări legate de coincidenţa venirii celor trei „mari şefi“ ai instituţiilor financiare la Bucureşti, de semnifica­ţia şi de impactul vizitelor celor trei şi dacă nu cumva România ar avea nevoie şi de vizita unor mari şefi de companii şi bănci private din lume, care să susţină proiecte pe piaţa locală.

„Vizitele şefilor FMI, Băncii Mon­­diale şi BERD pot atra­ge aten­ţia şi «lumina re­flec­toa­relor» asupra Româ­niei şi îi pot face pe investitorii stră­ini să înţeleagă mai bine ce se întâmplă aici şi să aibă mai multă încredere în opor­tu­nităţile care există în România. Bineînţeles că ar fi foarte bine dacă România ar atrage şi vi­zi­ta unor mari şefi de bănci şi companii im­por­tan­te la nivel mondial. Am văzut că în pri­vinţa investiţiilor străine trendul este des­cen­dent de câţiva ani. Există o competiţie foarte puternică şi, din păcate, România nu a făcut pro­grese, ci a regresat în multe clasa­men­te in­ter­naţionale privind competi­tivi­ta­tea“, a co­mentat analistul economic Aurelian Dochia.

Interesul celor trei mari finanţatori multi­laterali nu este întâmplător privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat: FMI şi Banca Mondială s-au po­zi­ţionat imediat după 1990 drept pri­ncipali creditori ai României şi au susţinut uriaşul pachet de circa 20 mld. euro din 2009, în timp ce BERD a ajuns începând din 1991 la un volum de business de peste 6 mld. euro. Şi BEI a împrumutat România cu circa 9,3 mld. euro, din care 335 mil. euro anul trecut. Şeful BEI Werner Hoyer a declarat în primăvară la Bucureşti că banca poate acorda României, în acest an, finanţări totale de 700-900 mil. euro, dublu faţă de 2012, inclusiv pentru asigurarea cofinanţării proiectelor din fonduri europene.

În ultimii patru ani, 90% din banii noi din exterior care au mai venit în România au fost împrumutaţi de către stat, iar firmele private şi băncile mai degrabă îşi reînnoiesc liniile de finanţare. Datoria externă totală, care include atât datoria statului, cât şi pe cea privată, a depăşit pragul de 100 mld. euro, faţă de 21 mld. euro în decembrie 2004 şi 72 mld. euro în decembrie 2008.

Vizita celor trei şefi ai FMI, Băncii Mondiale şi BERD „dă bine“ şi pentru ei, programele aplicate de cele trei instituţii financiare în România putând fi arătate ca modele „de succes“. Astfel, România poate fi privită şi ca un „elev model“, a mai spus Dochia. Pe de altă parte, poate ridica semne de întrebare dependenţa de acest tip de instituţii, în timp ce ţări mai avansate din regiune în frunte cu Polonia şi Cehia lucrea­ză de mai mulţi ani preponderent cu grupuri financiare private. De asemenea, nevoia per­manentă de asistenţă din partea unor instituţii precum Banca Mondială şi FMI vădeşte slăbiciuni mari la nivelul capacităţii administrative a autorităţilor şi expertizei – mai ales pe zona politicilor economice şi fis­ca­le. Înainte de criză FMI ajunsese în si­tuaţia de a fi nevoit să-şi justifice în fel şi chip ra­ţiunea de a mai exista şi se uita cu dis­perare cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze. În 2009 Ro­mâ­nia a redevenit un client important, iar acum autorităţile se gândesc la un al treilea acord succesiv, chiar dacă au nevoie de noi dero­gări pentru neîndeplinirea unor angajamente.

Cele trei vizite înalte vin după ce la jumătatea anului trecut România a găzduit reuniunea „colegilor de clasă“ de la FMI şi Băncii Mondiale - reuniunea rotativă a constituantei FMI şi a BM, structură organizatorică condusă de Olanda şi care reprezintă inclusiv interesele Bucureştiului în comitetele directoare ale celor două instituţii financiare internaţionale.

Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată în 2009 unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. România a convenit în primăvara anului 2009 asupra unui pachet de finanţare externă de la FMI, UE, Banca Mondială în sumă de 19,95 mld. euro, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria ţării şi aproape jumătate din bugetul pe 2009.

FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de 12,95 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani. În prezent, România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 mld. euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. După o prelungire de trei luni, în 26 iunie Consiliul director al FMI va analiza dacă România a îndeplinit precondiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului preventiv.

De la Banca Mondială România a accesat 1 mld. euro, în cadrul pachetului de finanţare externă. Cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost ataşate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educaţie şi sănătate, reforme în domeniul pensiilor şi protecţiei sociale şi în sectorul financiar. Recent Banca Mondială a aprobat un împrumut de 70 mil. euro, ataşat proiectului pentru reorganizarea fiscului.

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a investit aproximativ 6,2 mld. euro în peste 330 de proiecte în România.

 

Ce personalităţi au mai vizitat România

Actualii şefi ai FMI, Băncii Mondiale şi BERD nu sunt primii care ajung în România.

În primăvara anului 2010 a făcut o scurtă vizită la Bucureşti Dominique Strauss-Khan, fostul director general al FMI, în contextul în care România devenise unul dintre cei mai importanţi „clienţi“ ai fondului, cu un acord de finanţare de aproape 13 mld. euro.

Şi Michel Camdessus a venit la Bucureşti ca şef al FMI în 1994, în timp ce succesorul său Horst Kohler a ajuns în România abia după ce a părăsit funcţia de la Washington, venind în 2007 în calitate de preşedinte al Germaniei. El mai fusese în România în 1999 ca preşedinte al BERD.

Datorită investiţiilor mari pe care BERD le-a făcut în România, şefii acestei instituţii au venit cel mai des la Bucureşti, Kohler fiind urmat de Jean Lemierre, iar în 2009 de preşedintele Thomas Mirow.

Lista personalităţilor care au vizitat România este completată de Jean-Claude Trichet a ajuns la Bucureşti în vara anului 2010, în calitate de preşedinte al BCE, ţinând un discurs cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea BNR. Trichet venea pentru a doua oară în România în calitatea de şef al bancherilor centrali din Europa, vizita anterioară având loc în toamna lui 2004. El mai vizitase Bucureştiul în anul 2000 ca guvernator al Băncii Franţei.

Dintre conducătorii de mari grupuri bancare internaţionale au venit la Bucureşti în ultimii ani şefii Erste, ING, SociÈtÈ GÈnÈrale, La Caixa sau UniCredit.

 

Relaţia României cu marile instituţii financiare internaţionale
 

Banca Mondială

  • România a aderat la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în 1972, la International Finance Corporation (IFC) - divizia de investiţii a Băncii Mondiale - în 1991, şi la Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor (MIGA), în 1992.

  • Banca Mondială a fost activă în România circa 40 de ani. Creditarea a fost întreruptă la începutul anilor 1980 şi a fost reluată în 1991.

  • În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanţat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 mld. dolari.

  • Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a accesat de la Banca Mondială 1 mld. euro, în cadrul pachetului de finanţare externă de aproape 20 mld. euro agreat de autorităţile române, în primăvara anului 2009, alături de FMI şi Comisia Europeană. Cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost ataşate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educaţie şi sănătate, reforme în domeniul pensiilor şi protecţiei sociale şi în sectorul financiar.

  • În 2012 boardul Băncii Mondiale a aprobat o linie de credit de 1 mld. euro. România şi-a creat practic, prin acest instrument, o alternativă de finanţare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor. România a beneficiat şi de asistenţa tehnică a BM pentru programul legat de controlul averilor mari. Recent Banca Mondială a aprobat un împrumut de 70 mil. euro, ataşat proiectului pentru reorganizarea fiscului.

 

BERD

  • De la începutul activităţii sale, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) - instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a investit aproximativ 6,2 mld. euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte circa 12 mld. euro din alte surse de finanţare.

  • Volumul de business al BERD în România s-a ridicat anul trecut la 612 mil. euro, în creştere cu 36% faţă de 2011, potrivit raportului anual al băncii.

  • Stocul cumulat de angajamente pe perioada 1991 - 2012, de 6,2 mld. euro, include impactul unor operaţiuni restructurate, anulări de credite şi vânzări de expuneri.

  • Dintre proiectele curente ale BERD 32% sunt în industrie, comerţ, agrobusiness, 21% în energie, 21% în sectorul financiar şi 26% în infrastructură.

  • Unul dintre domeniile vizate în 2012 a fost energia, inclusiv cea din surse regenerabile: portughezii de la EDP au primit peste 58 mil. euro pentru două ferme de eoliene şi aşteptau aprobarea a încă 63 mil. euro pentru un proiect fotovoltaic, în timp ce spaniolii de la Eolica au mizat pe 47 mil. euro pentru o fermă de eoliene din Dobrogea.

 

FMI

  • Istoria acordurilor României cu FMI a început în urmă cu aproape 40 de ani, în anul 1975. Cu excepţia guvernelor Isărescu şi Tăriceanu, celelalte guverne postdecembriste au încheiat acorduri de finanţare cu instituţia financiară internatională, fără însă să le respecte pe cele mai multe.

  • După 1990, România a semnat şapte acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însoţit de un împrumut, condiţionat de îndeplinirea anumitor angajamente de reformă. Totodată, au existat două acorduri stand-by preventive.

  • Până la începutul crizei financiare, un singur acord, cel din 2001, a fost cu greu dus până la capăt, după numeroase derogări şi întârzieri, fiind finalizat în luna octombrie a anului 2003. La începutul lunii iulie 2004 a fost încheiat un nou acord stand-by, preventiv de această dată. Programul nu a fost finalizat, fiind încheiată doar prima evaluare.

  • În primăvara anului 2009, România a convenit asupra unui pachet de finanţare externă de la FMI, UE, Banca Mondială şi BERD în sumă de 19,95 mld. euro, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria ţării şi aproape jumătate din bugetul pe 2009. FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de circa 13 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani.

  • În prezent, România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 mld. euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. După o prelungire de trei luni, în 26 iunie Consiliul director al FMI va analiza dacă România a îndeplinit precondiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului preventiv.


Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9050
Diferență: -0,3251
Ieri: 4.9210
Azi: 4.7905
Diferență: -0,8794
Ieri: 4.8330
Azi: 5.8089
Diferență: -0,4899
Ieri: 5.8375
Azi: 5.0290
Diferență: -0,2024
Ieri: 5.0392