Banca Naţională a decis să menţină dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, rămânând astfel inertă la solicitarea Guvernului de a lua o decizie pentru a micşora presiunea de pe piaţa monetară unde dobânzile ROBOR s-au dublat într-o săptămână.
În schimb, BNR a intervenit astăzi pe piaţa monetară cu o injecţie de lichiditate de 9,3 mld. lei, împrumuturi pe o săptămână care au fost luate de 13 bănci, conform unor surse din piaţa monetară.
O astfel de operaţiune nu a mai fost executată din toamna anului 2015 şi arată că BNR a încercat să găsească un instrument pentru a răspunde creşterii tensiunii de pe piaţa monetară.
Întrebarea este cât de eficace va fi acest instrument. Suma oferită băncilor a fost nelimitată, iar valoarea de 9 mld. lei arată că băncile au fost interesate într-o mare măsură de a-şi îmbunătăţi lichiditatea.
Această operaţiune are loc prin depunerea de către bănci a unor garanţii cu titluri de stat.
Cu toată intervenţia BNR, ROBOR-ul la şase luni a crescut de la 1,78% pe 2 octombrie la 1,89% pe 3 octombrie. ROBOR-ul la şase luni intră în calculul dobânzilor la creditele în lei.
BNR a mai hotărât îngustarea coridorului de politică monetară de la 1,5 puncte procentuale la 1,25 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte de la 0,25% la 0,5%, iar rata dobânzii lombard scade de la 3,25% la 3%.
Rata dobânzii la facilitatea de depozit este rata dobânzii la care pot depune băncile la BNR bani, iar rata lombard este rata la care se împrumută băncile în caz de nevoie de la BNR.
Reducerea ratei lombard şi injecţia de 9 mld. lei împrumuturi acordate băncilor pe o săptămână sunt practic cele două măsuri prin care Banca Naţională răspunde la criza de lichiditate din ultimele două săptămâni.
Creşterea ROBOR arată însă că sunt deocamdată insuficiente.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va veni cu explicaţii suplimentare privind aceste decizii astăzi la ora 15:00 la sediul BNR.
