Senatorii din Comisia buget-finanţe au discutat ieri, după mai multe amânări, reexaminarea proiectului de lege privind darea în plată după ce acesta a fost completat cu propunerile trimise de BNR şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), la şedinţă participând viceguvernatorii BNR Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea. De asemenea, la dezbatere au fost prezenţi iniţiatorul proiectului de lege, Daniel Zamfir, reprezentanţi ai ARB şi ai Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPRB).
"Noi, ca bancă centrală, urmărim două obiective fundamentale. Primul se referă la viitor, la menţinerea programului Prima Casă, care poate continua doar cu menţinerea irevocabilă a garanţiei statului. Al doilea obiectiv ar fi ca cei care vor să ia un credit să nu fie împovăraţi de un avans mai mare. Noi venim cu o paletă de soluţii, din care, desigur, Parlamentul va alege", a afirmat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, la dezbaterea din Comisia de Buget-Finanţe din Senat privind reexaminarea proiectului legii dării în plată.
Astfel, banca centrală propune fie să se instituie un mecanism voluntar, fie ca legea să nu se aplice retroactiv, la stocul de credite existent. O altă variantă, în cazul în care legea s-ar aplica retroactiv, ar fi să se identifice persoanele care să beneficieze de lege.
BNR propune restrângerea beneficiarilor la consumatori şi cere eliminarea terenurilor, a construcţiilor industriale, a dezvoltărilor imobiliare, astfel încât legea să se aplice doar locuinţelor şi să fie identificate persoanele aflate în nevoie.
Senatorii au fost de acord cu sintagma de consumatori.
În ceea ce priveşte programul Prima Casă, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a propus un nou alineat, respectiv ca legea să nu se aplice contractelor de credit din cadrul programului guvernamental.
Preşedintele Comisiei Buget din Senat, Viorel Arcaş, a afirmat că a solicitat o propunere din partea Guvernului pe această chestiune, amânând discuţia pe acest alineat.
BNR a propus totodată instituirea unui plafon de 150.000 de euro a creditului garantat cu ipotecă asupra unui imobil cu destinaţie de locuinţă, ceea ce ar corespunde unei valori a locuinţei de circa 200.000 euro. De asemenea, banca centrală vrea un criteriu potrivit căruia rata aferentă creditului să fie de peste 65% din venituri.
Câte executări silite au fost din 2008
Din anul 2008 au avut loc 316 executări silite pentru creditele cu garanţii imobiliare, iar alte 5.230 de credite se află în cursul procedurilor de executare, potrivit ultimelor date ale băncii centrale, a afirmat miercuri viceguvernatorul Liviu Voinea, la dezbaterea senatorilor din Comisia de Buget.
„Până acum, conform datelor BNR, au avut loc 316 executări silite din anul 2008. Alte 5.230 de credite se află în proceduri de executări silite. Nu înseamnă că pentru aceste familii, cât şi pentru altele care sunt în dificultăţi de plată, nu înseamnă că nu este bună o lege care să reducă povara“, a declarat Voinea, la discuţia privind legea dării în plată din cadrul Comisiei de Buget-Finanţe din Senat.
El a punctat că, în România, există 1,5 milioane de credite, din care cele ipotecare, inclusiv cu garanţii imobiliare şi credite de nevoi persoanale cu garanţii imobiliare totalizează circa 480.000, nu 800.000, cum estima iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir.
„Rata creditelor neperformante, care în medie este de 13%, la populaţie cu credite garantate cu case este mult mai mică. (...) Pe noi (BNR - n.r.) ne preocupă o chestiune legată de proprietate, nu trebuie să apărăm doar proprietatea băncilor, dar şi a oamenilor, casele acestea sunt proprietăţi pe care oamenii le pierd. Din calculele noastre, vorbim de 10 miliarde lei pierderi, care în acest moment nu sunt recunoscute“, a mai spus Voinea.
În replică, Zamfir a menţionat că oamenii pierd casele doar dacă aleg acest lucru, este opţiunea lor dacă apelează la darea în plată.
