• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Bănci și Asigurări

BNR a redus dobânda-cheie la 3,5%, iar ratele ROBOR se vor calma în jurul acestui prag

BNR a redus dobânda-cheie la 3,5%, iar ratele ROBOR se vor calma în jurul acestui prag

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Acum este un relativ deficit de lichiditate pe piaţă, dar este temporar. Ministerul Finanţelor va elibera sume mari şi dobânzile se vor calma. Dobânzile ar trebui să stea aproape de rata de politică monetară. Unde au fost în decembrie 2013 şi în prima jumătate din ianuarie, cu mult sub dobânda-cheie, era o situaţie anormală. Nu urmărim o anumită mişcare de curs. Aşteptăm o criză turcească ca să avem posibilitatea să vindem valută fără să mişcăm puternic cursul. Cred că acum suntem bine poziţionaţi ca să nu plimbăm în sus şi în jos rata de politică monetară.

Autor: Claudia Medrega

04.02.2014, 21:27 3230

„Cred că acum suntem bine poziţionaţi ca să nu plim­băm în sus şi în jos rata de politică monetară. Pe volatilităţi pe fluxuri de capital, preferăm să nu fim foarte ortodocşi şi să lăsăm volatilitate în piaţa monetară. Rata de politică monetară va fi foarte bine focalizată pe inflaţie“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.

Dobânzile de pe piaţa monetară ar trebui să fie în jurul dobânzii-cheie, a explicat Isărescu. În ultimele zile, leul a avut o tendinţă de apreciere, intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei au sărit în două zile de la 2% la 3,5%. Cursul a coborât ieri la 4,46 lei/euro, fiind cu aproape 2% sub nivelul atins la sfârşitul lunii ianuarie.

Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional?

Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, a explicat Isărescu.

„Ministerul Finanţelor are un stoc de valută important nu numai din împrumuturile externe, dar şi din încasarea banilor structurali şi a altor bani europeni. Este vorba de miliarde de euro. Ei nu vând aceste sume când au nevoie de lei ca să-şi plătească clienţii. Nu vând aceste sume în valută direct pe piaţa valutară. Şi acest lucru este foarte important. Nu este o simplă chestiune tehnică. Conform legilor din România, care corespund cu legile din alte ţări, toate conturile Ministerului Finanţelor sunt ţinute la BNR. În clipa în care BNR cumpără face emisiune monetară, creşte baza monetară şi asta înseamnă o creştere a lichidităţii.“

Cum ar putea să fie absorbită această lichiditate din piaţă?

Dacă BNR are titluri de stat, face operaţiuni de revers repo, vinde titlurile şi absoarbe lichiditatea.

„Dacă nu există titluri de stat sunt două variante posibile: să lăsăm lichiditatea în piaţă, ceea ce nu este tipic pentru o bancă centrală, sau să vindem ce am cumpărat de la Ministerul Finanţelor. Când facem operaţiunea de vânzare trebuie bine ales momentul pentru a nu perturba piaţa monetară prea mult şi piaţa valutară. Până la urmă le perturbi pentru că trebuie să vinzi câteva miliarde de euro şi aceste sume trebuie să fie „înghiţite de piaţă“, a explicat Isărescu.

Prin absorbirea excesului de lichiditate BNR a urmărit să aducă dobânzile de pe piaţa monetară în apropierea dobânzii de politică monetară „acolo unde trebuie să stea, nu unde erau înainte“. „Dobânzile nu au «explodat». Dobânzile s-au dus pe piaţa monetară, unde trebuiau să stea şi să nu se mişte prea tare cursul de schimb“.

În prezent există un deficit de lichiditate, dar este temporar. Iar treptat dobânzile pe piaţa monetară „se vor calma“, a spus Isărescu. „Dobânzile din piaţa monetară se vor diminua pentru că Ministerul Finanţelor prin vânzările către noi şi-a creat un stoc de lei substanţial prin care va face plăţi în avans pentru agricultură, proiecte europene.“
 

Ce spun analiştii

Analiştii de la UniCredit consideră că explicaţia lui Isărescu nu este plauzibilă pentru că vânzările de valută (peste un miliard de euro) au fost prea mari în comparaţie cu nevoile de lichiditate ale Finanţelor pe ianuarie, o lună în care în mod obişnuit cheltuielile bugetare sunt foarte mici. Aparent evaluarea nu ia în calcul o strategie a Minis­terului Finanţelor de a face plăţi în avans, după cum a spus Isărescu.

Analiştii grupului italian insistă că vânzarea de valută pe piaţă în numele Ministerului Finanţelor nu reprezintă „un comportament obişnuit pentru banca centrală“. „BNR preferă să schimbe direct cu Ministerul Finan­ţelor valuta contra lei pentru că are nevoie să-şi crească rezervele nete de valută. Rezervele valutare nete, calculate fără a lua în calcul rezervele minime obligatorii ale băncilor şi împrumutul de la FMI şi UE, sunt mai mici de 18 mld. euro, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 19,3 mld. euro la sfârşitul lunii noiembrie 2013, iar creditele intragrup depăşeau 20 mld. euro la sfârşitul trimestrului al treilea din 2013“, scrie într-un comentariu Dan Bucşa, economist al UniCredit Londra.

Că megaoperaţiunea dintre Finanţe şi BNR este neobişnuită o arată şi faptul că numeroşi analişti - de la Erste, Raiffeisen, ING - au văzut în mişcările de pe pieţe din ultimele zile pure intervenţii ale băncii centrale pentru susţinerea leului, estimate la peste un miliard de euro.

„Ne menţinem părerea că fluxurile de pe piaţa valutară nu pot oferi prea mult suport leului în perioada care vine (potenţial limitat de apreciere), iar prognoza noastră pentru sfârşitul lunii martie (4,45 lei/euro) ar putea fi optimistă“, comentează analiştii de la Raiffeisen.

 

Impactul vârfului de dobânzi de pe piaţa monetară pentru clienţii cu credite în lei este limitat, spune guvernatorul

Nu am elemente să spun exact câţi clienţi cu credite în lei au avut neşansa ca dobânda să li se calculeze chiar pe vârful de pe piaţa monetară, însă mişcările mai mari au fost pe dobânzile overnight, în timp ce majoritatea creditelor sunt legate de ROBOR la 3 luni şi 6 luni care au fost mult mai stabile, afirmă Isărescu.

„A crescut dobânda pentru două zile... Probabilitatea ca banca să ia exact dobânda de 4% de pe 31 ianuarie este mică – am văzut că de obicei se ia dobânda de la sfârşit de trimestru sau se ia o medie. Ar fi bine să avem puţină reţinere în a face afirmaţii de genul «stabilitatea cursului a căzut pe spinarea românilor cu credite în lei»”, spune guvernatorul după trei zile de derapaj al dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară.

Isărescu subliniază că dobânzile foarte mici de la sfârşitul lui 2013 - începutul lui 2014 erau anormal de scăzute şi dă asigurări că în zilele următoare condiţiile de lichiditate se vor îmbunătăţi pas cu pas, iar dobânzile vor reveni „uşor sub rata de politică monetară”.

„Mesajul meu este clar: cam pe aici ar trebui să stea dobânzile. Unde au fost în decembrie şi în prima jumătate din ianuarie - cu mult sub rata de politică monetară - nu a fost o situaţie normală”, afirmă şeful BNR explicând mişcările de pe piaţă prin operaţiunile băncii centrale cu Trezoreria Statului. Răzvan Voican

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470