BNR a extins gama de instrumente care le permit băncilor să aibă acces la cash în eventualitatea în care pe piaţă apar sincope de lichiditate, incluzând bonduri denominate în dolari, impactul în piaţă urmând să fie pozitiv, dar marginal.
De la începutul crizei, operaţiunile de tip repo prin care BNR furnizează finanţare în schimbul unui colateral au crescut în importanţă pentru reglarea lichidităţii de pe piaţă. Iar gama de active acceptate drept garanţii a ajuns să includă şi titlurile de stat emise în euro pe piaţa locală, dar şi obligaţiunile în euro emise de Finanţe pe piaţa externă.
Acum lista activelor eligibile va fi completată cu obligaţiuni denominate în dolari SUA emise de România pe piaţa externă, respectiv obligaţiunile înregistrate sub codul dedicat investitorilor nerezidenţi SUA, potrivit informaţiilor transmise recent de BNR.
"Apreciem impactul deciziei BNR drept marginal pozitiv. Pozitiv pentru că lărgeşte sfera garanţiilor, reducând astfel impactul unui potenţial şoc pe piaţa monetară şi marginal pentru că volumul titlurilor de stat deţinute de băncile din România era deja unul semnificativ (aproximativ 65 mld. lei la finalul lunii ianuarie)", a comentat Vlad Muscalu, analist la ING Bank.
Mai mult, structura investitorilor participanţi la noua emisiune nu sugerează că instituţiile financiare din România au cumpărat proporţii semnificative din aceste instrumente (deşi acest lucru s-a întâmplat la emisiunea din piaţa europeană din vara anului trecut), potrivit lui Muscalu. Nivelul marjei care se deduce din valoarea de piaţă a activelor eligibile pentru a se obţine valoarea ajustată a acestora (haircut) aplicabilă noilor instrumente eligibile va fi de 9% pentru operaţiunile băncii centrale cu scadenţa de maximum o lună.
"Precizarea valorii marjei de ajustare (haircut) alături de un interval de timp pare firească cât timp riscul băncii centrale este influenţat de lungimea perioadei în care reţine garanţiile respective. Acest lucru pare la fel de firesc ca faptul că haircut-ul pentru titluri în dolari SUA este mai scăzut decât cel pentru titluri în euro - având în vedere că volatilitatea istorică a cursului de schimb leu/dolar este mai ridicată decât cea a cursului de schimb leu/euro."
Impactul deciziilor BCE
În încercarea de a lupta cu riscurile de lichiditate în Europa, Banca Centrală Europeană a injectat în sistem în numai trei luni peste 1.000 mld. euro la dobânzi reduse, prin două operaţiuni de refinanţare pe trei ani.
Operaţiunile respective reduc într-o proporţie impresionantă riscurile de lichiditate din sistemul bancar european, ceea ce este favorabil pentru România, însă efectele tendinţei de majorare a capitalului propriu persistă.
"Considerăm că aceste operaţiuni scad probabilitatea reducerii pasivelor externe ale băncilor din România, însă credem că această probabilitate este în continuare semnificativă", a explicat Muscalu, ING.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
