BNR anticipează continuarea scăderii cererii şi, implicit, a economiei în S1/2026, după măsurile fiscale şi criza energetică. Dar, deşi economia e în recesiune, persistenţa inflaţiei determină BNR să ţină dobânda la 6,5%. România rămâne cu cea mai mare dobândă-cheie din regiune, dar şi cea mai mare inflaţie

♦ „Deficitul de cerere agregată s-a adâncit peste aşteptări în T4/2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în S1/2026, pe fondul progresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi menţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior“, atenţionează BNR ♦ Rata anuală va creşte în T2/2026 „peste nivelurile previzionate anterior“, susţine BNR ♦ România se delimitează deja în regiune cu cea mai mare dobândă-cheie, în condiţiile în care are şi cea mai mare inflaţie ♦ În timp ce în România dobânda-cheie stă la 6,5%, în Ungaria a ajuns la 6,25%, în Serbia este 5,75%, în Polonia 3,75%, iar în Cehia a coborât până la 3,5%. Dar România are şi cea mai mare inflaţie din regiune, de 10,7% în aprilie, în timp ce în Serbia este 3,3%, în Polonia 3,2%, în Cehia 2,5%, iar Ungaria are inflaţie de doar 2,1%.

BNR anticipează o evoluţie slabă a eco­nomiei pentru primul semestru (S1) din acest an, influenţată şi de scăderea consumului, după măsurile fiscale şi criza ener­getică, dar vede şi o ascensiune a inflaţiei în al doilea trimestru, peste aşteptări.

„Deficitul de cerere agre­gată s-a adâncit peste aşteptări în T4/2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în S1/2026, pe fondul pro­gresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi men­ţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori sem­nificativ mai joase decât cele previzionate ante­rior“, a atenţionat boardul BNR după şedinţa de politică monetară de vineri.

Economia este în rece­siu­ne, având în primul tri­mestru (T1) din acest an o scădere de 1,7%, după ce vânzările cu amă­nuntul şi-au accentuat de­clinul în raport cu T1/2025, iar producţia industrială şi-a mărit contracţia în termeni anuali, în timp ce lucrările de construcţii şi-au accelerat uşor creşterea în ianuarie-februarie 2026, iar dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, după cum remarcă specialiştii de la banca centrală.

Pe frontul inflaţiei, în aprilie 2026 rata anuală a urcat la 10,7%, în principal ca efect al creşterilor semnificative de pe segmentele gaze naturale, com­bustibili şi preţuri administrate, în special sub influenţa ascen­siunii cotaţiei petrolului, la care s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor la locuinţele de stat.