Bănci și Asigurări

BNR: Avuţia românilor creşte, dar inegalităţile rămân importante: 10% din populaţie deţin circa 60% din totalul avuţiei. Cât păstrează românii în numerar şi depozite, cât au în acţiuni şi fonduri de investiţii şi cât în asigurări faţă de alte ţări?

BNR: Avuţia românilor creşte, dar inegalităţile...

Autor: Claudia Medrega

18.06.2024, 00:07 4492

Cea mai importantă pondere în portofoliul de active financiare al românilor continuă să fie ocupată de numerar şi depozite, de 35% în 2023, însă tendinţa este de scădere ♦ Totuşi, populaţia din Polonia are o preferinţă mai ridicată pentru numerar şi depozite (52% din activele financiare ale polonezilor), în timp ce în Ungaria populaţia se delimitează prin deţinerile cele mai mari de titluri de natura datoriei faţă de celelalte ţări (14% din activele financiare vs. 2% în România) ♦ În Cehia şi Ungaria ponderile plasamentelor în acţiuni şi fonduri de investiţii sunt mai mari decât în România.

Avuţia netă a populaţiei a continuat să crească şi a ajuns să reprezinte aproximativ dublul venitului brut disponibil (T4/2023), însă inegalităţile se menţin importante, 10% din populaţie deţinând circa 58% din totalul avuţiei nete, susţine BNR.

Avuţia netă a populaţiei este calculată ca valoarea totală a activelor nefinanciare şi  financiare deţinute de români minus datoriile acestora.

„Situaţia bilanţieră a sectorului populaţiei se menţine robustă, fiind totodată remarcată o tendinţă de diversificare a metodelor de investire. Avuţia netă a populaţiei reprezintă aproximativ dublul venitului brut disponibil (T4/2023), evidenţiind importanţa acesteia pentru resursele economice ale populaţiei şi pentru rezilienţa în perioadele de stres. Totuşi, inegalităţile se menţin importante în termeni de avuţie, dat fiind faptul că 10 la sută din populaţie deţine circa 58 la sută din totalul avuţiei nete“, arată BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare.

În ceea ce priveşte partea de avuţie financiară a populaţiei, BNR remarcă faptul că în perioada postpandemică aceasta a crescut într-un ritm susţinut, pe fondul acumulării de investiţii în instrumente de tipul fondurilor de pensii (+31% în T4/2023 vs. T4/2022), titlurilor (+40% în T4/2023 vs. T4/2022) şi acţiunilor cotate (+28% în T4/2023).

Cea mai importantă pondere în portofoliul de active financiare al românilor continuă să fie ocupată de activele lichide şi mai puţin riscante, respectiv numerarul şi depozitele, de 35% în T4/2023, în scădere totuşi de la 43% cu 5 ani în urmă.

Pe de altă parte, ponderea deţine­rilor populaţiei sub formă de plasa­mente în fonduri de pensii private este în creştere, ponderea ajungând la 11% din totalul activelor financiare la T4/2023 vs. 9% în T4/2018, reiese din datele BNR.

„Emisiunile de titluri de stat Tezaur şi Fidelis s-au bucurat de succes în rândul populaţiei, aceste programe încurajând creşterea deţinerilor de titluri de stat prin randamentele atractive. Astfel, valoarea instru­mentelor de natura titlurilor de stat în portofoliul de investiţii al populaţiei s-a majorat de peste 4 ori din 2018 până în prezent. Cuantumul total al subscrierilor în anul 2023 prin pro­gramul Tezaur s-a ridicat la 12,2 mld. lei cu o valoare de 42,5 mii lei pe subscriere (calculată ca raport între valoarea totală a subscrierilor şi nu­mărul acestora), în timp ce prin pro­gramul Fidelis au fost subscrise titluri de stat ce totalizează 9,4 mld. lei, va­loarea pe subscriere fiind de 147,2 mii lei“, se mai arată în raportul BNR.

Faţă de situaţia din zona euro una dintre principalele diferenţe constă în ponderea mai ridicată în zona euro a asigurărilor, pensiilor şi garanţiilor standardizate, remarcă specialiştii de la banca centrală.

În ceea ce priveşte economiile similare din regiune, există eterogenităţi importante în structura activelor financiare.

Astfel, populaţia din Polonia are o preferinţă mai ridicată pentru numerar şi depozite (52% din activele financiare), în timp ce în Ungaria populaţia deţine într-o mai mare proporţie titluri de natura datoriei (14% din activele financiare vs. 2% în România).

În anul 2020, pe fondul restricţiilor şi incertitudinilor determinate de declanşarea pandemiei, rata de economisire a crescut semnificativ, întrucât veniturile populaţiei s-au menţinut relativ constante, în timp ce cheltuielile au scăzut mai accentuat.