♦ În viitor, BNR vede inflaţia în scădere pe o traiectorie „mai joasă“ decât cea anticipată anterior, dar atenţionează cu privire la riscuri şi incertitudini.
Continuarea scăderii inflaţiei sub nivelul prognozat determină boardul BNR să meargă mai departe cu ciclul relaxării monetare, reducând încă o dată dobânda-cheie în august, până la 6,5%, de la nivelul de 6,75% stabilit în iulie.
Această decizie dă un nou imbold creditării şi economiei, nivelurile mai mici ale dobânzilor însemnând credit mai ieftin, precum şi stimularea consumului şi a creşterii economice.
Unii analiştii erau sceptici că banca centrală va continua să reducă în august dobânzile după ce în iulie a dat startul relaxării monetare, mediana economiştilor chestionaţi de Bloomberg indicând o menţinere a dobânzilor.
Rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie până la circa 4,9%, sub nivelul prognozat, de la 5,1% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică ale inflaţiei de bază şi preţului combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale. Faţă de martie, inflaţia anuală s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), susţine BNR.
În viitor, BNR vede inflaţia în scădere pe o traiectorie „mai joasă“ decât cea anticipată anterior, dar atenţionează cu privire la riscuri.
„Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I/2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II/2025 să revină şi să se menţină până la capătul orizontului proiecţiei uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză“, a transmis BNR după şedinţa de politică monetară de ieri.
Boardul BNR atenţionează că „incertitudini semnificative“ pentru inflaţie vin de la preţurile alimentelor, energiei şi ţiţeiului, pe lângă riscurile interne legate de fiscalitate şi creşterea salariilor şi pensiilor.
În privinţa PIB, după ce în T1/2024 creşterea economică a fost mai slabă decât s-a anticipat, pentru T2/2024 BNR spune că datele recente indică o „creştere ceva mai solidă a economiei“ în termeni trimestriali decât s-a previzionat anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu T2/2023.
