Bănci și Asigurări

BNR a decis menţinerea dobânzii de referinţă la 7%, precum şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 8% pe an, în acord cu estimările analiştilor. "Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din T3 şi să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior"

BNR a decis menţinerea dobânzii de referinţă la 7%,...

Autor: Cristina Bellu

09.02.2023, 14:59 5062

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi, în cea de-a doua şedinţă de politică monetară din 2023, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an,  precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.

De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

Majoritatea analiştilor se aşteptau la oprirea ciclului de înăsprire a politicii monetare, după ce la prima întrunire a boardului BNR din acest an dobânda-cheie a fost majorată până la 7%.

BNR a început anul 2023 cu o nouă majorare a dobânzii-cheie, după cele opt creşteri operate în 2022, dar a încetinit ritmul şi a renunţat şi la “controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară”.

În ianuarie, BNR a majorat dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%.

Mai jos, comunicatul integral privind hotărârile CA al BNR din 9 februarie:

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 16,37 la sută în decembrie 2022, de la 16,76 la sută în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreşterii cotaţiei petrolului şi al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA.

Prin urmare, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflaţiei a ajuns pe un platou, aşa cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creştere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88 la sută în septembrie), în condiţiile accentuării impactului dezinflaţionist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influenţa scăderii considerabile a preţului combustibililor.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reaccelerat uşor creşterea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie, la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar şi al creşterilor cvasi-generalizate de preţuri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor. Evoluţia inflaţiei CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate şi în acest interval de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 la sută în decembrie 2022, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8 la sută şi la 12,0 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul III 2022 şi într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2 la sută, implicând o mărire a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.

Creşterea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 3,8 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică, cu contribuţia principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanţă apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populaţiei. Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în trimestrul III, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importului a depăşit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri şi servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variaţia anuală în scădere a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanţei veniturilor primare.

Cele mai recente date şi analize indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, dar şi mărirea uşoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază.

Relevante din această perspectivă sunt majorările de dinamică înregistrate în octombrie -noiembrie 2022 de vânzările cu amănuntul şi de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei, alături de continuarea accelerării puternice a creşterii volumului lucrărilor de construcţii. Producţia industrială şi-a reaccentuat însă contracţia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv în contextul deteriorării raportului de schimb, cu consecinţa accelerării creşterii anuale a deficitului comercial şi a celui de cont curent. Dinamica celui din urmă a receptat însă şi influenţele amplificării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate însă în mare măsură de o înrăutăţire a evoluţiei pe segmentul veniturilor primare.

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decât în semestrul I, iar rata şomajului BIM a urcat din nou la 5,6 la sută în luna decembrie, de la 5,4 la sută în trimestrul III. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a prelungit în debutul anului 2023 tendinţa de descreştere graduală evidenţiată în semestrul II 2022, iar redresarea intenţiilor de angajare în luna ianuarie a anului curent a survenit după o scădere semnificativă consemnată la finele anului trecut şi în condiţiile unor evoluţii divergente la nivel sectorial.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit ajustarea descendentă graduală în luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descreşteri – relativ în linie cu evoluţiile din regiune –, în contextul îmbunătăţirii pregnante a sentimentului investitorilor faţă de pieţele financiare din economiile emergente, sub influenţa aşteptărilor de moderare a întăririi politicii monetare de către Fed.

Pe acest fond, precum şi în contextul sporirii atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat din nou o tendinţă de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodată, moneda naţională a continuat să se aprecieze faţă de dolarul USD, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat şi în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1 la sută (13,2 la sută în noiembrie), în condiţiile încetinirii uşoare a scăderii dinamicii componentei în lei, în paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variaţiei creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,8 la sută în decembrie 2022, de la 69,4 la sută în noiembrie.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Prognoza actualizată evidenţiază perspectiva descreşterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflaţiei până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condiţiile prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre faţă de prognoza precedentă –, şi să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-şi încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei.

Pe lângă noua configuraţie a schemelor de plafonare a preţurilor la energie, descreşterea în perspectivă a inflaţiei are determinanţi majori efecte de bază dezinflaţioniste tot mai pregnante şi corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, dar şi influenţe venite din probabila restrângere şi închidere a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei, ceva mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă, implicând intrarea doar uşoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini semnificative şi să inducă riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

O importanţă deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferenţialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum şi a mişcărilor de capital.

În şedinţa de astăzi, 9 februarie 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;  totodată, s-a decis menţinerea la 8,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 6,00 la sutăpe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 februarie 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 21 februarie 2023, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2023.