Bănci și Asigurări

BNR este îngrijorată de „deteriorarea exporturilor”: Consumul rămâne în continuare motorul creşterii economice

BNR este îngrijorată de „deteriorarea...

Autor: Dorin Oancea, Mediafax

22.05.2019, 15:28 486

Consumul privat rămâne principalul motor al creşterii economice, în urma majorării salariilor, dar o redresare a investiţiilor este puţin probabilă; un alt motiv de îngrijorare este perspectiva deteriorării exportului, relevă minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR, publicată miercuri.

Şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României a avut loc în 15 mai 2019, când rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută la nivelul de 2,50%, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

„Consumul privat îşi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creşterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste aşteptări, în contextul tensionat al pieţei muncii -, dar şi a măririi transferurilor sociale.

În schimb, în pofida recentei înviorări a construcţiilor şi absorbţiei fondurilor europene, o redresare evidentă a investiţiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcţia programului bugetar, precum şi din frecventele măsuri şi modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net şi, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflaţiei, pe calea cursului de schimb, dar şi la adresa sustenabilităţii creşterii economice. Membrii Consiliului au reiterat că actualul dezechilibru extern - singular în regiune, ca dimensiune şi tendinţă – rezultă din dinamica superioară a absorbţiei interne în raport cu cea a producţiei autohtone, precum şi din probleme de competitivitate non-preţ ale economiei româneşti, localizate în anumite sectoare de producţie. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecţie controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp”, arată documentul.

Perspectiva exportului net reflectă şi o slăbire a cererii externe, în condiţiile decelerării mai pronunţate a creşterii economice în zona euro/UE presupuse de actuala prognoză, fiind evocate şi riscurile sporite induse de războiul comercial, dar şi avansul peste aşteptări consemnat în trimestrul I 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro. „S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita probabilă a politicii monetare a BCE şi a altor bănci centrale mari, precum şi la atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv în contextul discutării ipotezei privind atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condiţiilor monetare, înglobată în prognoza actualizată”. Unii membri ai Consiliului au notat că presiuni inflaţioniste pronunţate există şi în alte economii din regiune, pe fondul penuriei de forţă de muncă, dar că în acele economii balanţele externe sunt mai favorabile decât la noi.

„Membrii Consiliului au subliniat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie; un mix echilibrat de politici este necesar şi pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, un control întărit asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţial.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO