Agitaţia de pe pieţele externe ţine leul sub presiune. CDS-urile României cresc. Dobânda la titlurile de stat în lei nu mai scade.
Reducerea semnificativă a expunerii băncilor-mamă din zona euro pe pieţele financiare din regiune, inclusiv din România, şi creşterea volatilităţii fluxurilor de capital în general au devenit două dintre riscurile mari luate în calcul de Banca Naţională în ultimul raport anual asupra inflaţiei.
Riscurile menţionate în raportul asupra inflaţiei au stat la baza recentei decizii a consiliului de administraţie de a nu reduce rezervele minime obligatorii ale băncilor, chiar dacă pe piaţă s-au acumulat tensiuni din cauza repartizării inegale a lichidităţii şi a deficitului de finanţări în euro.
Popa a spus că Banca Naţională va trece la reduceri ale rezervelor minime atunci când vor fi de acord şi partenerii internaţionali şi când situaţia internaţională se va mai limpezi. "Mă tem că va trebui să ne obişnuim cu oscilaţii mari ale sentimentului investitorilor." BNR se angajase prin precedenta scrisoare de intenţie aprobată de boardul FMI să nu reducă rezervele minime cel puţin timp de mai multe luni.
Percepţia externă privind România a continuat să se înrăutăţească ieri, cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) urcând la 360 de puncte de bază, cu aproape 30 de puncte peste nivelul din urmă cu o săptămână.
Creşteri similare au înregistrat CDS-urile Ungariei şi Croaţiei, în condiţiile în care întreaga regiune a resimţit noul val de aversiune la risc de pe pieţele financiare dezvoltate, soarta Greciei redevenind un subiect extrem de fierbinte.
Încă din comunicatul consiliului de administraţie de după decizia din 2 mai de a menţine dobânda-cheie la 5,25%, BNR a invocat efectele pe care le are asupra regiunii începerea procesului de reducere a expunerilor de către unele instituţii de credit din UE.
Situaţia s-a schimbat faţă de toamna anului trecut, când viceguvernatorul BNR Cristian Popa afirma că nu vede un risc de scădere a expunerilor băncilor străine pentru că partea cea mai mare a acestora este reprezentată de capitalul social, care nu poate fi retras, iar împrumuturile subordonate sunt minoritare, având o pondere mult mai mică decât în alte ţări din regiune şi oricum nici acestea nu pot fi retrase înainte de scadenţă.
Acum, reducerea expunerilor bancare pe regiune este acceptată de BNR ca un fapt, iar banca centrală atenţionează că acest proces poate amplifica volatilitatea mişcărilor de capital, în cazul în care va fi dublat de evoluţii interne negative legate de contextul electoral din acest an.
Analiştii bancari au avertizat de anul trecut asupra riscurilor referitoare la diminuarea finanţărilor externe pentru piaţa locală, însă BNR a încercat să le contracareze prin solicitările adresate acţionarilor băncilor locale de consolidare a capitalurilor filialelor locale. Numai că băncile-mamă însele se confruntă cu presiuni majore la nivelul capitalului, fiecare bancă centrală de pe pieţele pe care acestea operează are cerinţe proprii şi astfel pot rezulta ierarhizări ale priorităţilor cu efecte negative pentru anumite ţări.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa afirmă că România are o situaţie particulară favorabilă în acest context datorită nivelului ridicat al rezervelor obligatorii ale băncilor. "Rezerve minime obligatorii considerabile şi diferenţiate (pe monede) nu o să găsiţi în nicio altă ţară, cel puţin nu din UE. Avem un grad mai mare de libertate pentru că avem nişte instrumente în plus pe care alte ţări nu le au."
Totuşi, el a subliniat că în prezent BNR nu are interesul să reducă ratele RMO, considerând că stabilitatea macroeconomică este bună, iar cele două stocuri-tampon (RMO în lei şi în valută) stau bine aşa cum sunt, cel puţin pe termen scurt.
Cât priveşte satisfacerea nevoilor de lichiditate pe termen scurt în valută ale băncilor, oficialul BNR a invocat ca posibilitate teoretică acordarea de facilităţi în lei şi apoi transformarea acestora în valută prin operaţiuni de swap care să facă apel la rezervele valutare. "Este un canal disponibil la nivel teoretic, însă până nu epuizăm celelalte soluţii nu are rost să ne gândim la el."
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a indicat săptămâna aceasta că o reducere a ratei de constituire a rezervelor minime la lei de la 15% la 10% ar însemna eliberarea pe piaţă a circa 6 miliarde de lei, însă banca centrală nu se grăbeşte să facă această reducere şi oricum ar face-o doar în paşi mici.
Pe de altă parte, nevoile crescânde de lichiditate din partea băncilor au fost scoase în evidenţă de accesarea consistentă în aprilie a facilităţii de credit de la BNR, care presupune acordarea de finanţări de urgenţă pe o zi la o dobândă de 9,25% pe an unei bănci care nu se poate finanţa suficient de pe piaţă sau nu are suficiente titluri de stat care să fie acceptate de banca centrală la operaţiunile repo.
Şi Isărescu a justificat opţiunea de menţinere a nivelului actual al rezervelor minime pe baza evaluării contextului internaţional. "Ne-am sfătuit cu cei de la FMI, de la Comisia Europeană, ne-am sfătuit cu noi înşine."
Raportul BNR asupra inflaţiei atrage atenţia asupra posibilităţii ca problemele din zona euro să genereze restructurări ale portofoliilor investitorilor, ceea ce ar conduce la creşterea volatilităţii fluxurilor de capital destinate economiilor emergente din Uniunea Europeană, inclusiv României.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
