• Leu / EUR4.7729
  • Leu / GBP5.5580
  • Leu / USD4.3160
Bănci și Asigurări

BNR, îndemnată să reducă direct la 2% dobânda-cheie

BNR, îndemnată să reducă direct la 2% dobânda-cheie

Autor: Claudia Medrega

26 ian 2015 1214

BNR are un spaţiu de manevră mai mare pentru relaxarea politicii monetare - după decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de quantitative easing (QE) - şi poate să continue reducerea dobânzii-cheie până la minimul istoric de 2% sau chiar sub acest nivel, urmând să diminueze gradual şi rezervele minime obligatorii, potrivit unor analişti.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în 4 februarie, când va fi analizat şi noul Raport trimestrial asupra inflaţiei. În prima şedinţa de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%, cel mai redus nivel din istorie.

Rămâne de văzut dacă BNR va miza în continuare pe menţinerea ratei reale a dobânzii de politică monetară în teritoriul pozitiv, pentru a susţine economisirea internă, şi dacă va fi ajustată prognoza de inflaţie pentru 2015.

România are acum o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei). Dobânda de politică monetară este mai mare cu 0,3% decât inflaţia prognozată pentru sfârşitul acestui an la 2,2%. Şi după tăierea ratei-cheie la 2,2%%, rata dobânzii de politică monetară ar rămâne real pozitivă. La foarte multe bănci centrale nu mai există rate pozitive. Intervalul ţintă pentru inflaţie pentru 2015 este de 2,5% Ă/- 1 pp în jurul ţintei centrale.

Sunt şanse mari ca BNR să reducă mai rapid dobânda de politică monetară la 2% după decizia BCE de a injecta în piaţa europeană 1.000 mld. euro, iar următorul pas va fi intrarea sub acest nivel, a declarat la ZF Live Florin Cîţu, analist financiar şi fost director de trezorerie în cadrul ING Bank România.

„Deciziile BCE au consolidat perspectiva unor noi măsuri monetare de relaxare pe plan intern. Prin prisma acestor măsuri, dar şi a evoluţiilor macroeconomice din România, ne aşteptăm la noi măsuri de relaxare monetară din partea BNR“, consideră şi Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.

BRD-SocGen anticipa la începutul acestei luni reducerea dobânzii-cheie în acest an chiar până la 2%.

Pe de altă parte, scenariul UniCredit lua în considerare viitoare reduceri ale dobânzii-cheie la 2% în ipoteza persistenţei riscurilor dezinflaţioniste provenind de la inflaţia importată, dacă BCE aplică programul de relaxare cantitativă şi în situaţia în care preţul petrolului rămâne la un nivel redus. Inflaţia foarte scăzută din primele luni ale anului 2015, creşterea economică firavă, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ şi nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european au încurajat BNR să taie în ianuarie din nou dobânda-cheie, mişcarea fiind anticipată de majoritatea analiş­tilor. Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost menţinute. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât în 2014 până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea anul trecut că economisirea internă este o sursă stabilă de finanţare a activităţii economice, a investiţiilor din România şi nu trebuie sub nicio formă să o descurajăm.

Dobânzile au scăzut mult în Europa, iar cei care au economii caută soluţii mai avantajoase pentru plasarea banilor. Sistemul bancar local şi-a redus dependenţa de finanţarea externă. Creşterea depozitelor şi menţinerea pe o traiectorie descendentă a creditării au făcut ca economiile clienţilor să acopere în totalitate portofoliile de credite. Însă, ritmul de creştere a depozitelor a decelerat în condiţiile continuării programului de relaxare monetară derulat de BNR, care odată cu scăderea dobânzii-cheie la minime istorice a creat spaţiu băncilor pentru tăierea bonificaţiilor la depozite. Ajustarea dobânzilor la credite şi la depozite depinde de evoluţia dobânzilor din piaţa interbancară, care sunt influenţate de modificarea dobânzii-cheie, dar şi de nivelul lichidităţii din sistem.

Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătăţită de la 5% la 2,5% a avut impact asupra clienţilor băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, faţă de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depăşea 5% pe an.

În urma relaxării politicii monetare dobânzile la credite şi la depozite ar putea să scadă, însă nu imediat şi nu cu aceeaşi amplitudine, iar procesul de reducere a expunerilor băncilor-mamă va continua, dar într-un ritm mai lent decât în trecut, după cum au spus analiştii economici. În aceste condiţii, creditarea în lei va continua să crească şi este posibil să vedem şi o dinamică pozitivă a economisirii, chiar dacă dobânzile sunt în scădere, având în vedere lipsa stimulentelor pentru investiţii şi consum, potrivit analiştilor. Pe termen scurt, BNR anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial şi al persistenţei deficitului de cerere agregată.


Cum a evoluat inflaţia şi dobânda-cheie anul trecut

Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%. Iar inflaţia scăzută a fost unul dintre factorii care au permis BNR să accelereze procesul de relaxare a politicii monetare. Dobânda-cheie a fost tăiată în 2014 de cinci ori, până la minimul istoric de 2,75%.

Rata inflaţiei din zona euro a coborât deja în teritoriu negativ în decembrie pentru prima oară din septembrie 2009, potrivit Eurostat, ca urmare a scăderii preţului petrolului şi a încetinirii ritmului de creştere a economiilor din zona euro. Analiştii de la Raiffeisen Bank anticipau că o mutare temporară a ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ nu este exclusă în acest an.

Banca centrală estima anul trecut că rata anuală a inflaţiei va coborî sub 1,5% în primul trimestru din 2015, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca ulterior să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la sfârşitul anului la 2,2%.

Decizia băncii centrale de relaxare a politicii monetare este influenţată de evoluţia inflaţiei, a cursului de schimb, a politicii fiscal-bugetare, dar şi de contextul politic intern şi internaţional.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7729
Diferență: 0,3764
Ieri: 4.7808
Azi: 4.3160
Diferență: 1,0323
Ieri: 4.3144
Azi: 5.5580
Diferență: 0,5463
Ieri: 5.5850
Azi: 4.3412
Diferență: 0,9534
Ieri: 4.3531