Rata anuală a inflaţiei se va plasa uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului curent, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioară celei previzionate anterior, potrivit Raportulului BNR asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2019.
Intervalul ţintă de inflaţie pentru 2019 era stabilit de BNR la 1,5-3,5%.
”Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul şi tendinţa deficitului de cont curent rămân preocupante. Incertitudini sporite generează şi slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi creşterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial şi al Brexit”, menţionează BNR.
Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5%, de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei.
Evoluţia s-a datorat în principal diminuării accentuate a dinamicii anuale a preţurilor alimentare volatile şi a celei a preţului combustibililor. Faţă de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8%, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel uşor peste aşteptări. Descreşterea ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de preţurile legumelor, preţurile administrate şi de preţul combustibililor.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, Banca a decis menţinerea la 1,50 % pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 % pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în trimestrul III, deşi mai lent decât s-a anticipat, urcând de la 3,3% în iunie, la 3,4% în septembrie. Avansul a reflectat influenţe opuse venite din majorarea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor serviciilor de telecomunicaţii, suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor salariale.
Noile date statistice privind creşterea economică în trimestrul II 2019 confirmă decelerarea uşoară a PIB real, la 4,4%, de la 5 % în trimestrul anterior (variaţii anuale). Potrivit datelor revizuite, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas majoritară, fiind urmată de cea a formării brute de capital fix.
În comparaţie cu versiunea anterioară, exportul net şi-a redus aportul negativ la dinamica PIB, în contextul restrângerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a importurilor. Evoluţia s-a regăsit şi în temperarea ritmului anual de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale. Dinamica anuală a deficitului de cont curent a rămas totuşi la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorării semnificative a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.
Cele mai recente date statistice evidenţiază evoluţii mixte în sfera consumului, investiţiilor şi producţiei în intervalul iulie-august: dinamizarea vânzărilor cu amănuntul concomitent cu slăbirea ritmului anual de creştere a serviciilor prestate populaţiei comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II, intensificarea activităţii în sectorul construcţii, dar şi amplificarea contracţiei producţiei industriale, îndeosebi pe seama segmentului prelucrător.
Creditul acordat sectorului privat şi-a temperat uşor creşterea în luna septembrie, la 7,7%, de la 8% în luna august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totuşi la 7,9%, de la 7,5% în trimestrul anterior. Ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în septembrie la nivelul de 66,6%, faţă de 65,4% în aceeaşi lună a anului trecut (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
