• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
Bănci și Asigurări

BNR a majorat dobânda de politică monetară la 1,75% pe an şi a dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,50% pe an. Inflaţia îşi va prelungi trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate la preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022

BNR a majorat dobânda de politică monetară la 1,75% pe an şi a dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,50% pe an. Inflaţia îşi va prelungi trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate la preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022

Autor: Roxana Rosu

09.11.2021, 15:19 2280

BNR a decis astăzi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 10 noiembrie, şi extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale.

Astfel, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1% pe an.

Deciziile au în vedere păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit comunicatului BNR, aceste decizii  se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge banca, în condiţii de mari incertitudini, la fel ca şi alte bănci centrale din regiune.

Deciziile Băncii Naţionale vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%  ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 ianuarie 2022.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august şi 3,94 la sută în iunie.

Accelerarea creşterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluţiilor din prima parte a anului. Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a aprobat şi Raportul asupra inflaţiei, ediţia  noiembrie 2021.

Prognoza actualizată arată o semnificativă înrăutăţire suplimentară a perspectivei inflaţiei pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent, mai cu seamă pe termen scurt.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului ţintei şi peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022, în contextul ascensiunii abrupte a cotaţiilor internaţionale.

Ulterior, ea va cunoaşte însă o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului ţintei, pe fondul unor ample efecte de bază, precum şi în condiţiile creşterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată, pe o traiectorie sensibil mai joasă decât cea prognozată în august.

Măsurile privind compensarea creşterii şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni imprimă un caracter fluctuant evoluţiei prognozate a ratei anuale inflaţiei pe orizontul scurt de timp - creştere în octombrie 2021, urmată de scădere în noiembrie şi apoi de o altă majorare în aprilie 2022, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert. Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.

Surse importante de incertitudini şi riscuri rămân, totodată, conduita politicii fiscale, precum şi absorbţia fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului Next Generation EU, inclusiv în contextul crizei politice, date fiind, printre altele: i) necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din acest an şi coordonatele proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv; ii) procedurile de natură juridică şi tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obţinerea prefinanţării din fondurile aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, alături de ţintele şi jaloanele ce condiţionează primirea ulterioară a tranşelor de finanţare.

Valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate continuă, de asemenea, să genereze incertitudini şi riscuri mari la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern şi al potenţialelor implicaţii asupra activităţii economice şi a pieţei muncii, dar şi pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8922
Diferență: 0,131
Ieri: 4.8858
Azi: 4.4928
Diferență: 0,279
Ieri: 4.4803
Azi: 5.5612
Diferență: 0,1657
Ieri: 5.5520
Azi: 4.8793
Diferență: 0,0123
Ieri: 4.8787