Dacă o bancă scoate din ofertă depozitele pe o anumită scadenţă, aşa cum a făcut Raiffeisen la începutul acestui an cu depozitele pe o lună, nu este sancţionată nici de BNR, care se uită mai degrabă la stabilitatea sistemului bancar decât la consumator, nici de Protecţia Consumatorilor, care afirmă că deponenţii afectaţi se pot muta oricând la una dintre celelalte 39 de bănci locale.
Raiffeisen a eliminat la jumătatea lunii ianuarie din oferta sa depozitele cu scadenţa la o lună, fiind astfel prima bancă locală care recurge la acestă măsură, iar ulterior a coborât (tot în premieră) dobânzile sub 2% pentru toate scadenţele, inclusiv cea de un an.
„Drepturile consumatorilor nu sunt încălcate. Consumatorii care doresc un astfel de depozit pot alege altă bancă. Depinde de politica fiecărei bănci cum îşi construieşte ofertele“, au spus la solicitarea ZF reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
Băncile au o licenţă de la BNR care le permite să atragă depozite de la clientelă pentru a-şi finanţa portofoliile de credite, dar banca centrală nu impune nicio restricţie în privinţa paletei de scadenţe. „Nu avem niciun fel de cerinţe în privinţa scadenţei produselor. Evaluarea riscului este ceea ce preocupă BNR.“
Apare însă întrebarea, cel puţin la nivel teoretic, cum vor fi protejaţi clienţii dacă toate băncile vor lua decizia să renunţe la depozitele pe o lună pentru a încuraja economisirea pe termene mai lungi. Şi aceasta în condiţiile în care depozitele cu scadenţe foarte scurte se află în topul preferinţelor clienţilor.
De exemplu, la finele anului 2013, Raiffeisen avea depozite atrase de la clientelă de 19,7 miliarde de lei (echivalentul a 4,5 mld. euro) din care 84%, respectiv 16,5 mld. lei, reprezentau depozitele cu scadenţă sub 3 luni.
