BNR a oferit vineri o statistică legată de evoluţia numărului de credite în franci elveţieni, un subiect extrem de durerors pentru clienţii din România, care în anii anteriori au fost loviţi în plin de creşterea cursului leu-franc elveţian.
„Numărul debitorilor persoane fizice cu credite denominate în franci elveţieni s-a redus la 20.651 în luna noiembrie 2018, de la 38.519 în luna decembrie 2016 (şi 75 412 în noiembrie 2014). Datele operative arată în plus că, la finele lunii noiembrie 2018, băncile aveau în bilanţ 9.294 credite ipotecare şi 8.969 credite de consum garantate cu ipoteci. Soldul acestor credite, atât credite de consum cât şi credite imobiliare, a scăzut cu 1,8 miliarde lei, la 3,4 miliarde lei, de la 5,2 miliarde de lei, în perioada decembrie 2016 - noiembrie 2018 (şi 9,8 miliarde lei în 2014)”, arată un comunicat al instituţiei.
Articol ZF din 16.10.2016: Cum arată calculele reale: cei care au luat credite ipotecare în franci elveţieni au fost cel mai avantajaţi, plătind cel mai puţin până în prezent, iar cei care au pierdut sunt de fapt cei care au luat împrumuturi în lei, care au plătit cel mai mult. Care ar trebui să fie cursul istoric de conversie, astfel încât să nu existe discriminare între creditele în lei, euro şi franci
Dintre debitorii care au solicitat şi acceptat conversii sau restructurări începând din 2015, 25.525 au beneficiat de conversii şi alţi 13.327 de restructurări până la finalul anului 2018, mai arată BNR.
Din ianuarie 2006 până la 18 ianuarie 2018, cursul francul elveţian faţă de leu a crescut cu aproximativ 75,3% (1 ianuarie 2006 – cursul CHF/leu a fost de 2,3645 lei; cursul 18 ianuarie 2018 este de 4,1441 lei/CHF).
Cursul euro faţă de leu a crescut cu 27,75% (1 ianuarie 2006 – cursul euro/leu a fost de 3,6771/lei, iar la 18 ianuarie 2018 este de 4,6975 lei/euro).
După creşterea cursului francului elveţian, cei care au luat credite în franci elveţieni au protestat cel mai mult, solicitând, inclusiv în justiţie, plata ratelor la cursul valutar iniţial leu-euro.
În anumite procese care au ajuns la Curtea Constituţională a României, aceasta a spus că riscul valutar aparţine debitorului, cu excepţia unor evenimente excepţionale.
Un asemenea eveniment a fost atunci când, independent de situaţia din România, banca centrală a Elveţiei a renunţat peste noapte la un curs fix în raport cu euro, determinând aprecierea francului elveţian într-o zi cu nu mai puţin de 20%.
Băncile mai deţineau, la sfârşitul lunii noiembrie 2018, 81 credite în franci elveţieni acordate unui număr de 65 de companii, în valoare de aprox. 45 milioane lei.
