Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă marţi, 7 aprilie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.
Tot astăzi, în cea de-a treia şedinţă de politică monetară din 2026, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an.
Conducerea Băncii Naţionale a decis şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a transmis că "rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu".
Analiştii consideră că scenariul unor scăderi de dobânzi, aşteptate iniţial pentru vara acestui an, devine tot mai incert, unii economişti împingând acum aceste ajustări abia spre 2027. În acelaşi timp, dacă tensiunile din Iran persistă şi strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, preţurile la carburanţi ar putea rămâne ridicate, cu efecte în lanţ asupra inflaţiei. În acest context, apare tot mai clar întrebarea dacă vom putea evita majorări de dobândă.
BNR menţionează că evoluţia inflaţiei va fi accentuată şi de efecte temporare în T2/2026 legate de energie, precum expirarea plafonării preţurilor la electricitate, dar şi de majorarea TVA şi a accizelor. Aceste influenţe ar urma însă să se estompeze în a doua parte a anului,începând cu T3/2026, ceea ce ar putea duce la o scădere rapidă a inflaţiei.
În paralel, ajustările bugetare începute în 2025 ar putea reduce presiunile inflaţioniste în perioada următoare, în special prin temperarea cererii din economie. Acest proces ar putea contribui atât la stabilizarea anticipaţiilor privind inflaţia, cât şi la reducerea deficitului de cont curent.
Totuşi, rămân incertitudini legate de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare pentru continuarea consolidării bugetare, în linie cu angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană şi cu procedura de deficit excesiv.
"Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare", menţionează comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
BNR subliniază că absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special cele din PNRR, devin esenţiale pentru a compensa parţial efectele negative ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pentru susţinerea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice. În acelaşi timp, evoluţiile vor depinde şi de deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi de direcţia adoptată de băncile centrale din regiune.
Vedeţi aici comunicatul integral al BNR privind deciziile de politică monetară
