Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă marţi, 17 februarie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.
În ianuarie şi în tot anul 2025, BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,5%, într-un context în care inflaţia s-a apropiat de 10%, alimentată de transferul aproape integral al majorării TVA în preţuri.
Tot astăzi, în cea de-a doua şedinţă de politică monetară din 2026, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an.
Conducerea Băncii Naţionale a decis şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
Analiştii văd primele tăieri de dobândă în primăvară sau vară, cu reduceri graduale de la nivelul actual de 6,5%. Majoritatea scenariilor indică tăieri cumulate de circa un punct procentual în 2026, cu variaţii în funcţie de inflaţie şi contextul fiscal.
Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi a aprobat Raportul asupra inflaţiei – ediţia februarie 2026. Potrivit prognozei, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, dar ar putea creşte în trimestrul următor, pe fondul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiilor la unele mărfuri şi al eliminării plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază. Aceste evoluţii se suprapun efectelor scumpirilor din trimestrul T3/2025, generate de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea TVA şi a accizelor.
BNR estimează o scădere abruptă a inflaţiei în T3/2026, odată cu disiparea efectelor scumpirilor din 2025, urmată de o reducere graduală care ar putea readuce inflaţia în intervalul ţintă începând din S1/2027.
"Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului ţintei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecţiei bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior", menţionează comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
Persistă incertitudini privind măsurile ce vor fi probabil adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, în contextul planului bugetar-structural convenit cu CE şi al procedurii de deficit excesiv.
BNR mai spune că perspectivele activităţii economice – şi implicit ale inflaţiei pe termen mediu – rămân marcate de incertitudini externe, generate de conflictele geopolitice şi tensiunile comerciale globale, dar şi de planurile statelor UE de a creşte cheltuielile pentru apărare şi infrastructură.
În acest context, absorbţia accelerată a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, devine esenţială pentru a compensa parţial efectele consolidării fiscale şi ale tensiunilor geopolitice, precum şi pentru implementarea reformelor structurale şi a tranziţiei energetice.
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
