Pieţele financiare din România ar putea traversa o perioadă tensionată în intervalul următor, dat fiind presiunile în creştere asupra deficitului public determinate de efortul bugetar necesar susţinerii economiei, precum şi a temerilor investitorilor privind capacitatea de gestionare a datoriei publice şi de redresare a economiei după încheierea crizei medicale, notează Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat joi de BNR.
Datoria publică a României a fost, la finalul lunii mai, de aproape 530 mld. de lei, adică 49,7% din PIB. Pentru o economie cum este a României, înainte de criza pandemică, linia roşie a datoriei publice era undeva la 45% din PIB, mai jos decât limita europeană de 60% din PIB. Peste aceste niveluri, pieţele financiare devin atente la nivelul de îndatorare şi costul de finanţare al statului creşte.
Corecţia datoriei publice trebuie să înceapă însă în primul rând prin reducerea deficitului finanţelor publice. Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 9,7% din PIB, adică 102 mld. lei, în creştere accelerată faţă de 2019, când a fost de 4,3% din PIB, dar şi atunci peste ţinta de 3% din PIB agreată de România prin aderarea la Uniunea Europeană.
În consecinţă, datoria publică a României a explodat şi a ajuns la 47,7% din PIB, o creştere de peste 12 puncte procentuale faţă de 35,3% din PIB, cât era la finalul lui 2019. Guvernul estimează, momentan, un deficit bugetar în jurul a 7% din PIB pentru 2020 şi o revenire în matca celor 3% din PIB în 2024.
Comparativ cu Raportului anterior, publicat de banca centrală în iulie 2020, pieţele financiare din România au înregistrat o îmbunătăţire, măsurile adoptate de BNR contribuind la reducerea semnificativă a volatilităţii pe pieţele financiare interne, în special de pe piaţa monetară, valutară şi a titlurilor de stat.
Pe segmente, piaţa monetară a fost caracterizată de cotaţii în scădere ale ratelor dobânzilor, indicând o îmbunătăţire a condiţiilor lichidităţii ca urmare a măsurilor adoptate de banca centrală de a reduce, de la începutul pandemiei, în mai mulţi paşi rata de politică monetară, cu un total de 1,25 puncte procentuale.
Suplimentar, BNR a efectuat o serie de operaţiuni destinate furnizării de lichiditate. Acestea s-au concretizat atât în operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale, cât şi în cumpărări de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară (volumul cumpărat de la începutul pandemiei totalizând 5,5 miliarde lei).
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor a avut o evoluţie descendentă, similar evoluţiilor din piaţa monetară (1,67% în decembrie 2020 comparativ cu 2,44% în decembrie 2019).
Pe piaţa titlurilor de stat s-a înregistrat, de asemenea, o ameliorare importantă după turbulenţele observate la mijlocul lunii martie 2020. Randamentele titlurilor de stat în lei se situează la un nivel inferior faţă de perioada pre-COVID-19, iar spread-ul pentru titlurile în euro faţă de randamentele titlurilor emise de Germania au revenit la valori similare celor de dinainte de izbucnirea situaţiei epidemiologice.
Cu toate acestea, România continuă să înregistreze un cost de finanţare ridicat pe pieţele financiare internaţionale, spread-ul faţă de randamentul titlurilor de stat germane pe 10 ani fiind de 3,3 puncte procentuale comparativ cu 0,4 puncte procentuale în cazul Bulgariei şi 1,9 puncte procentuale în cazul Cehiei şi cel al Poloniei (date la 30 aprilie 2021 ).
În ceea ce priveşte piaţa valutară, cursul de schimb EUR/RON s-a menţinut în banda de variaţie de 4,78 – 4,85 în perioada ianuarie –septembrie 2020, ulterior depreciindu-se gradual până la o valoare de peste 4,9 lei/EUR în aprilie 2021 (1,8% în termeni anuali). Deşi, în general, leul a înregistrat cea mai mică variaţie dintre monedele din regiune în anul 2020, la începutul anului curent moneda naţională s-a depreciat într-un ritm mai accelerat comparativ cu moneda naţională a Cehiei sau a Ungariei.
Spre deosebire de celelalte pieţe financiare, piaţa de capital a înregistrat o evoluţie mixtă. Astfel, în prima parte a anului 2020, ulterior delanşării crizei COVID-19, preţurile au înregistrat o ajustare negativă (13% în perioada februarie-aprilie 2020 pentru indicele BET) pe fondul preocupărilor investitorilor privind evoluţia economiei, similar dinamicilor regionale, pierdere recuperată în totalitate în prima lună a anului 2021, investitorii reacţionând pozitiv la măsurile pentru susţinerea economiei adoptate atât intern, cât şi la nivel european.
(grafic preluat din Raportul privind Stabilitatea Financiară, BNR)
La sfârşitul lunii aprilie 2021, indicele BET înregistra o majorare de 42% faţă de aprilie 2020, recuperând astfel pierderile consemnate în perioada evoluţiilor negative pe pieţele financiare generate de pandemie şi depăşind pragul de 11,000 puncte.
