Incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina şi al pandemiei COVID-19 şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice şi internaţionale, sunt cele două riscuri sistemice severe identificate de BNR în Raportul privind Stabilitatea Financiară.
În paralel, instituţia bancară menţionează că întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se menţin la un nivel ridicat, cu perspective de creştere în cazul primului risc şi, respectiv, de menţinere pentru cel de-al doilea.
Chiar dacă anul trecut contextul macroeconomic intern s-a îmbunătăţit, BNR apreciază că perspectivele pentru perioada următoare indică o deteriorare, similar evoluţiilor aşteptate pe plan internaţional.
“Principalele riscuri la adresa creşterii economice sunt generate de ascensiunea incertitudii la nivel global, în special pentru economiile emergente, atât pe fondul războiului din Ucraina, cât şi al evoluţiilor ascendente semnificative ale preţurilor, în special la energie şi materii prime”, notează raportul instituţiei.
(Sursa: BNR-Raportul privind Stabilitatea Financiară)
Din perspectiva sectorului public, BNR consideră că revenirea economică din 2021, precum şi diminuarea presiunii generate de pandemia COVID-19, inclusiv ca urmare a eliminării restricţiilor la începutului lunii martie, au contribuit la reducerea presiunilor asupra bugetului public.
Astfel, la finalul anului, deficitul bugetar în termeni cash s-a situat la 6,8% din PIB faţă de 9,61% la sfârşitul lui 2020. În T1/2022, nivelul deficitului a fost de 1,19 la sută din PIB (faţă de 1,24 la sută în aceeaşi perioadă a anului trecut), iar aşteptările sunt de corectare graduală până la ţinta de 5,84 la sută la finalul acestui an.
Cu toate acestea, potrivit BNR, este posibil să se înregistreze o depăşire a ţintei bugetare, având în vedere atât ajustările semnificative ale proiecţiilor de creştere economică pentru acest an (2,2% conform estimărilor FMI, jumătate faţă de creşterea anticipată de CNSP în proiecţia corespunzătoare construcţiei legii bugetare), cât şi măsurile implementate deja sau care urmează să fie puse în aplicare pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile la efectele crizei energetice.
Raportul BNR mai notează că reformele economice, inclusiv în vederea asigurării tranziţiei energetice şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, în special prin PNRR, ar trebui să facă parte din priorităţile naţionale.
Atragerea de fonduri prin intermediul PNRR presupune implementarea unui număr ridicat de reforme (507 ţinte şi jaloane stricte pentru perioada 2021-2026), dintre care la finalul anului 2021
România îndeplinea 17 din cele 21 de ţinte şi jaloane asumate pentru anul respectiv. La aceasta se adaugă istoricul unei capacităţi reduse de absorbţie a fondurilor europene structurale şi de investiţii (57% din alocările pentru exerciţiului financiar 2014-2020, la finalul anului 2021), cu diferenţe importante inclusiv după destinaţie.
“Capacitatea acestor resurse de a genera schimbări substanţiale în societatea românească este semnificativă, putând genera transformări structurale în multiple arii de activitate, în special în ceea ce priveşte tranziţia energetică şi digitalizarea”, se specifică în raport.
În ceea ce priveşte riscul de credit, BNR apreciază că acesta rămâne important pentru sectorul bancar, deşi evoluţiile din ultima perioadă au condus la diminuarea ratelor de neperformanţă atât în cazul companiilor nefinanciare, cât şi al populaţiei.
Astfel, rata creditelor neperformante aferentă companiilor nefinanciare se situează pe o tendinţă descendentă, fiind aproape de minimul ultimilor 7 ani (5,3% – martie 2022), iar evoluţia caracterizează atât portofoliul de împrumuturi acordate corporaţiilor, cât şi cel aferent IMM-urilor.
În cazul populaţiei, rata de neperformanţă s-a redus cu 0,33 puncte procentuale de la data raportului din decembrie, până la nivelul de 3,1 la sută în luna martie 2022.
Vulnerabilităţi sunt însă observate pentru categoria debitorilor care au apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG 37/2020, rata de neperformanţă pentru această categorie fiind mai ridicată faţă de cea pentru debitorii care nu au apelat la această facilitate (13,8 la sută faţă de 4,2 la sută în cazul companiilor nefinanciare, respectiv 10 la sută faţă de 3 la sută în cazul populaţiei).
“Aceste vulnerabilităţi sunt de natură să fie amplificate de introducerea de noi moratorii, dacă vor întârzia recunoaşterea întârzierilor la plată”, precizează BNR.
