Creşterea cheltuielilor cu provizioanele pentru acoperireacreditelor neperformante a fost invocată mereu de bancheri ca motivpentru scumpirea creditelor. Aceste scumpiri nu au vizat însă doarcreditele nou-vândute, ci şi pe cele în derulare, punând astfelpresiune mai mare pe clienţii care fac eforturi să rămână la zi cuplata ratelor, deşi se confruntă cu creşteri de preţuri şi, înmulte cazuri, cu reduceri ale salariilor, respectiv cu prăbuşiriale pieţelor de vânzări în cazul clienţilor companii.
"Creşterea marjelor de dobândă la lei şi valută, vânzarea de activeimobilizate şi achiziţionarea de titluri de stat au fost printrecele mai frecvente strategii puse în practică de bănci pentruîmbunătăţirea pe termen scurt a poziţiei lor financiare", remarcăautorii raportului BNR.
O asemenea politică s-ar putea dovedi însă contraproductivă petermen lung.
"Prin politica de preţuri pe care o practică în aceste luni, unnumăr de bănci vor avea de suferit pe viitor din perspectivarelaţiei cu clienţii lor. Poţi miza că acum clientul este captiv şinu are de ales, dar este de văzut în ce măsură, odată eliberat depovara creditului, se va întoare la tine ca bancă", comentează RaduCrăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
Băncile aveau în iunie o marjă de dobândă de şapte puncteprocentuale la lei, în condiţiile în care dobânda medie lacreditele în lei pentru populaţie era de 14% pe an, iar la depozitese plătea o dobândă de 6,9% pe an. În iunie 2009 marja era de 4,9puncte procentuale, în creştere deja de la circa trei puncteprocentuale înainte de declanşarea crizei financiare în toamna lui2008.
În acest fel, sistemul bancar a reuşit să încheie anul trecut peplus, cu un profit cumulat de 182 de milioane de euro, mai mictotuşi decât vârful istoric de peste un miliard de euro, atins în2008.
Şi oamenii de afaceri critică practica băncilor de a-i sufoca peclienţii existenţi, în condiţiile în care efortul mai mare făcutpentru plata ratelor le lasă oamenilor mai puţini bani pentruconsum, afectând implicit afacerile firmelor. În acest context,Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 din iunie care stabileşte noireglementări pentru creditele pentru consumatori - cum ar fieliminarea comisionului de rambursare anticipată - a fost primităcu entuziasm de clienţi şi de oamenii de afaceri, dar a stârnitnemulţumirea bancherilor.
După primele şase luni din 2010 băncile locale contabilizează însăo pierdere cumulată de 56 de milioane de euro din cauzacheltuielilor tot mai mari cu provizioanele. Este pentru prima înistoria recentă când sistemul bancar încheie un semestru cupierdere. Totuşi, bancherii au continuat să facă eforturi pentrua-şi îmbunătăţi câştigul din operaţiunile curente, astfel încâtacesta să acopere în proporţie tot mai mare pierderile financiare."În iunie 2010, profitul operaţional era cu 20,6% peste celînregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, veniturileoperaţionale scăzând într-un ritm mai lent decât cheltuielilesimilare", subliniază raportul BNR. Spre exemplu, băncile şi-auredus personalul cu 5% pe parcursul anului trecut.
Radu Crăciun consideră că practicarea unor dobânzi mari arată căbăncile au încă un apetit foarte limitat, mai ales în zonaclienţilor persoane fizice.
"Băncile au încă în bilanţurile lor multe active de o calitateîndoielnică. Principala lor prioritate este să transforme acesteactive în lichidităţi", spune fostul analist economic. Şi BNRnotează că pe parcursul anului 2009 băncile au cerut garanţii maimari pentru acordarea de credite - mai ales în cazul companiilor -în timp ce clienţilor individuali le-au impus un grad de îndatoraremai mic. Ponderea creditelor cu întârzieri la plata ratelor maivechi de 60 de zile - unul din principalii indicatori urmăriţi deBNR - a urcat constant în ultimii doi ani, depăşind 17% în iunieanul acesta, de la 5% în toamna lui 2008.
În altă ordine de idei, Crăciun critică şi BNR pentru că a urmăritcu prea multă determinare stabilizarea cursului, cu costulmenţinerii dobânzilor la lei la niveluri ridicate.
"Cu toate că lichiditatea s-a ameliorat, volatilitatea ratelor dedobândă a rămas importantă. Băncile au translatat o parte dinaceste incertitudini ale pieţei monetare către companii şipopulaţie, concomitent cu mărirea primei pentru riscul de credit.Marja ratei dobânzii (faţă de Robor trei luni) pentru finanţarea înlei a celor două sectoare a fost în creştere, deşi rata de politicămonetară a scăzut continuu", subliniază BNR. Din 2008 şi până înprimăvara acestui an banca centrală a redus dobânda-cheie cu patrupuncte procentuale, respectiv de la 10,25% pe an la 6,25% pean.