Bănci și Asigurări

BNR a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,5% pe an în 2020, de la 2,5% în 2019, precum şi rata RMO la valută, până la 5%, de la 8% anterior. BNR a cumpărat în premieră titluri de stat de pe piaţa secundară

BNR a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,5% pe an în 2020, de la 2,5% în 2019, precum şi rata RMO la valută, până la 5%, de la 8% anterior. BNR a cumpărat în premieră titluri de stat de pe piaţa secundară

Autor: Claudia Medrega

01.01.2021, 08:00 1623

În lupta cu ten­siu­nile financiare adu­se de coronavirus, BNR a redus dobânda-cheie în 2020 până la 1,5%, precum şi fa­ci­li­tăţile per­ma­nente din jurul aces­teia, şi le-a dat băncilor lichiditate. Iar în urma deciziilor BNR, dobânzile la lei au început să sca­dă.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit la calcu­larea do­bân­zilor va­ria­bile la creditele în lei de dinainte de mai 2019, a coborât în ju­rul a 2%, faţă de 3,19% la în­ceputul anului.

BNR a redus do­bân­da de politică mone­ta­ră de două ori în primăvara anului 2020, de la 2,5% până la 2% şi, ulte­rior, la 1,75%, pentru ca la începutul lunii august să mai opereze o ajustare a dobânzii-cheie, până la minimul istoric de 1,5%.

Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a ajuns la 1% pe an, în timp ce rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) este de 2% pe an.

În ceea ce priveşte rata rezevelor minime obligatorii (RMO) la valută, în februarie 2020 BNR a operat o primă ajustare, de la 8% până la 6%, pentru ca în septembrie să mai realizeze încă o diminuare, până la 5%, având în vedere evoluţia creditului în valută şi nivelul adecvat al rezervelor valutare.

Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei a fost menţinută la nivelul de 8% în 2020.

Totodată, în condiţiile persistenţei deficitului de lichiditate pe piaţa monetară, BNR a continuat să furnizeze lichiditate băncilor prin operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale.

Deficitul de lichiditate s-a temperat în luna noiembrie, după ce în octombrie se accentuase, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împrumuturi de la banca centrală în special prin operaţiuni repo bilaterale, în timp ce creditele de urgenţă de la BNR pe o zi, prin facilitatea Lombard, s-au diminuat mult.

Octombrie adusese o amplificare a deficitului de lichiditate pe piaţa interbancară după temperarea nece­sarului de bani din lunile de vară şi din septembrie.

BNR le-a dat băncilor şi în noiembrie lichiditate prin operaţiuni repo bilaterale, iar stocul mediu zilnic a urcat peste 2,6 mld. lei, după ce în octombrie volumul se apropiase de 1,2 mld. lei, iar în septembrie a fost atins cel mai mic nivel din acest an al tranzacţiilor repo, de doar 0,84 mld. lei

Tendinţa a fost descendentă până în septembrie, sumele împrumutate de bănci prin repo scăzând faţă de nivelurile de circa 4 mld. lei în august, 4,6 mld. lei în iulie, 5 mld. lei în iunie, 8,97 mld. lei în luna mai şi 13,6 mld. lei în aprilie. În primele două luni ale acestui an nu au existat astfel de tranzacţii, iar în martie soldul mediu zilnic al sumelor împrumutate prin repo a fost de doar 1,17 mld. lei.

Injecţiile de lichiditate au venit în contextul în care rata anuală a inflaţiei a rămas peste 2%, cursul valutar a fost în a doua jumătate a lunii noiembrie de peste 4,87 lei/euro, dar sub maximul istoric din septembrie, iar dobânzile din piaţa interbancară pentru scadenţele mai mari de o lună depăşesc 2%, menţinându-se în continuare peste dobânda-cheie.

În condiţiile tensiunilor financiare, BNR a reluat în primăvara anu­lui 2020 injecţiile de lichiditate, dar pe baze bilaterale. Pe parcursul anului 2019, operaţiunile repo s-au derulat doar la începutul anului şi în noiembrie şi decembrie, iar sumele au fost modice, de 0,1-0,4 mil. lei.

Pe lângă împrumuturile repo, BNR le-a dat băncilor în 2020 şi împrumuturi de urgenţă Lombard, însă volumul a scăzut mult în noiembrie, la doar 101,4 mil. lei. După o perioadă de scăderi ale împrumuturilor de urgenţă Lombard de la BNR, octombrie adusese o creştere consistentă, nivelul acestor finanţări urcând la vârful anului 2020 şi la maximul ultimelor 20 de luni, de 2,32 mld. lei.

Facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, este pusă la dispoziţie de BNR ca o soluţie de urgenţă pentru jucătorii care au un deficit de lichidităţi la sfârşitul zilei.

În septembrie 2020, împrumuturile Lombard au fost de 217,3 mil. lei, în august de 51 mil. lei, în iulie de 99 mil. lei, în iunie de 150,3 mil. lei şi în luna mai de 86,2 mil. lei. Însă, în luna aprilie din acest an împru­muturile de urgenţă Lombard au fost mai mari, de circa 1,64 mld. lei.

Pentru a împrumuta bani la Lombard pe o zi, bancherii au plătit în noiembrie o dobândă medie de 2% pe an, la fel ca în septembrie şi octombrie, după ce în august dobânda medie a fost de 2,15%, în iulie a fost de 2,25%, iar în lunile de primăvară băncile plăteau 2,5% pe an.

Finanţările Lombard accesate de bănci în primele 11 luni din acest an sunt departe de volumele de zeci de miliarde de lei înregistrate în 2008-2009, când pieţele financiare internaţionale erau în fierbere, iar piaţa locală se confrunta cu o criză de lichidităţi.

În timp ce unele bănci au avut deficit de lichiditate în noiembrie, alte bănci au avut zile pe care le-au încheiat cu lei în exces, apelând astfel la facilitatea de depozit pe o zi oferită de BNR, iar suma excedentară a urcat în noiembrie până la 2,1 mld. lei, maximul anului 2020, după ce coborâse în octombrie la minimul acestui an, de aproape 106 mil. lei, conform celor mai recente date ale BNR. Comparativ, în septembrie 2020 băncile au plasat la banca centrală depozite de 388,3 mil. lei, peste nivelurile din august, de 376,1 mil. lei şi din iulie, de 170 mil. lei. În iunie, băncile cu exces de lichidităţi au plasat la BNR 543,6 mil. lei, în luna mai 448,8 mil. lei, în aprilie 665,2 mil. lei, iar în martie 901,5 mil. lei. Dobânda oferită de BNR băncilor a scăzut în lunile de toamnă la 1% pe an, de la 1,01% în august, 1,25% în iulie şi 1,5% pe an cât a fost în lunile de primăvară.

În plus, banca centrală a trecut în 2020 şi la cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, începând cu luna aprilie, facilitând finanţarea bugetului. Astfel de operaţiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.

După cinci luni consecutive în care BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară de circa 5,3 mld. lei, cumulat, în septembrie, octombrie şi noiembrie banca centrală nu a mai făcut astfel de achiziţii.

Datele indică titluri de stat în lei cumpărate de BNR de pe piaţa secundară în valoare de 504,3 mil. lei în august, 748,5 mil. lei în iulie, 533,1 mil. lei în iunie, de 1,61 mld. lei în luna mai şi de 1,88 mld. lei în luna aprilie.

BNR decis să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară pentru consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României au agreat implementarea unei linii repo în valoare de 4,5 mld. euro, care va fi în vigoare până la jumătatea anului 2021, după prelungirea agreată, fiind pentru prima dată când BNR a încheiat o astfel de înţelegere cu BCE, care este responsabilă de politica monetară a zonei euro. Această linie repo a fost negociată în lunile martie-aprilie, când situaţia era tensionată şi rămâne de văzut dacă BNR o va accesa sau nu şi când.

AFACERI DE LA ZERO