Rata anuală a inflaţiei IPC a rămas constantă în luna mai, la nivelul de 4,1% (4,11% în luna aprilie), deasupra intervalului de variaţie al ţintei şi uşor peste nivelul prognozat, în condiţiile în care temperarea creşterii în termeni anuali a preţurilor combustibililor şi produselor din tutun a fost compensată integral de accelerarea inflaţiei de bază, potrivit raportului pe probleme de politică monetară prezentat astăzi de Banca Naţională.
"Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în luna mai 2019 până la 3,2 la sută, de la 3 la sută în luna aprilie. Pe lângă influenţele noii taxe din sectorul telecomunicaţiilor şi ale creşterii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, avansul evidenţiază presiuni inflaţioniste ridicate pe partea cererii şi a costurilor salariale, alături de ajustarea ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt", precizează BNR.
În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă până la 4,2 la sută în luna mai, de la 4,3 la sută în aprilie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menţinut la nivelul de 4,1 la sută începând cu decembrie 2018.
Datele privind creşterea economică în trimestrul I 2019 arată accelerarea dinamicii anuale a PIB real la 5 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul final şi-a menţinut poziţia de factor determinant al creşterii economice, intensificarea de ritm datorându-se inclusiv unui efect de bază, urmat de variaţia stocurilor şi formarea brută de capital fix, a cărei dinamică a revenit în teritoriul pozitiv. În schimb, exportul net şi-a amplificat contribuţia negativă la dinamica PIB, pe fondul lărgirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor şi cea a importurilor de bunuri şi servicii. Datele la luna aprilie relevă accelerarea creşterii în termeni anuali atât a deficitului balanţei comerciale, cât şi a celui de cont curent comparativ cu ritmurile înregistrate în trimestrul I al anului.
Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în sfera producţiei, consumului şi investiţiilor: creşterea uşoară a dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2019, concomitent cu temperarea activităţii în comerţul cu amănuntul şi serviciile pentru populaţie; menţinerea ritmului înalt de creştere, în termeni anuali, a volumului lucrărilor de construcţii, în principal la obiective noi (atât clădiri, cât şi construcţii inginereşti).
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut relativ constantă în lunile aprilie-mai, în uşoară scădere faţă de trimestrul I 2019. Evoluţia pe luna mai a reflectat continuarea încetinirii creşterii componentei în lei, în principal pe seama creditelor acordate populaţiei. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat marginal, la 66,2 la sută.
Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei pe orizontul scurt de timp, în condiţiile unor mici fluctuaţii, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidenţiată în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2019.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale şi bugetare implementate în acest an, inclusiv al noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini mari continuă să fie asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, iar evoluţia deficitului de cont curent rămâne preocupantă. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale - inclusiv în contextul războiului comercial şi al Brexit -, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale. Deosebit de relevante au fost considerate perspectivele relaxării conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
În şedinţa de astăzi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
