Mai multe bănci care activează şi în România, printre care Eurobank, Piraeus Bank şi National Bank of Greece din Grecia, şi Erste, Raiffeisen şi Volksbank din Austria au obţinut rezultate slabe la testele efectuate de BCE, inclusiv din cauza dificultăţilor întâmpinate în Europa de Est.
Eurobank, Piraeus Bank şi National Bank of Greece au picat testele realizate de Banca Centrală Europeană (BCE), în condiţiile în care evaluarea a indicat că acestea nu aveau capital suficient la finalul anului trecut.
În ceea ce priveşte afacerile din România, cele trei bănci din Grecia ar putea lua în calcul vânzarea subsidiarelor locale, pentru strângerea de capital.
"Băncile greceşti au o capitalizare destul de bună în România, datorită regulilor impuse de Banca Naţională, astfel că băncile-mamă ar putea să le scoată la vânzare", a declarat un analist din sectorul bancar pentru Reuters.
Eurobank controlează pe piaţa locală Bancpost, activele băncii elene în România situându-se la sfârşitul lunii iunie la 3,46 miliarde de euro.
Piraeus Bank România, prezentă pe piaţa locală din anul 2000, deţine active în valoare de 2,05 miliarde euro, în creştere cu 15% faţă de 30 iunie 2013. La sfârşitul anului trecut, Piraeus Bank România deservea circa 300.000 de clienţi, cu o reţea formată din 140 de sucursale.
Testele de stres au fost efectuate pe baza bilanţului static al băncilor de la finele lui 2013, respectiv al bilanţului dinamic, care include eventualele măsuri de recapitalizare şi restructurare anunţate sau demarate de instituţiile de credit după decembrie anul trecut. Ambele bilanţuri au fost testate în condiţii de stres, conform unui scenariu de "bază" şi a unuia "advers", precizează într-un comunicat Piraeus Bank
În cadrul abordarii bilanţului dinamic, Piraeus Bank a înregistrat o rata a Fondurilor Proprii de Nivel (FP1) de 11,4% în cazul scenariului de bază şi de 6,7% în cazul scenariului advers, ambele situându-se peste nivelurile minime de 8%, respectiv 5,5%, arată grupul elen.
"De asemenea, abordarea bilanţului static, combinată cu impactul creşterii capitalului cu 1,75 miliarde de euro care a avut loc în aprilie 2014 şi a răscumpărării ulterioare de acţiuni preferenţiale ale statului grec în valoare de 750 milioande de euro, a condus la o rata FP1 a băncii de 10,7% şi 6,1% în cadrul scenariului de bază, respectiv în cazul scenariului advers", potrivit Piraeus.
Cele doua niveluri nu au luat însă în calcul beneficiile unei potenţiale conversii a creanţelor privind impozitul amânat în credite aferente impozitului amânat, se menţionează în comunicat.
"Nevoia noastră de capital este 0. Banca nu are nevoie să vândă subsidiara locală", a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Piraeus Bank România, Mădălina Nistor.
Grupul National Bank of Greece deţine în România Banca Românească, societatea de asigurare-reasigurare Garanta, societatea de servicii de investiţii financiare NBG Securities România şi NBG Leasing. La sfârşitul anului trecut, grupul Banca Românească deţinea active de 7,44 miliarde de lei.
În ceea ce priveşte situaţia de la nivelul celor trei grupuri din Grecia, acestea nu vor trebui iniţieze emisiuni de acţiuni decât într-o mică măsură. Totuşi, băncile elene trebuie să respecte programele de restructurare convenite cu Comisia Europeană, programe care includ şi reducerea activelor deţinute în Balcani, relatează Reuters.
"Băncile greceşti au divizii relativ profitabile în estul Europei, iar vânzarea lor pare o cale uşoară şi rapidă pentru asigurarea capitalului", a declarat pentru Reuters Lachezar Bogdanov, analist economic la think-tank-ul Industry Watch din Bulgaria.
Nici băncile din Austria nu au înregistrat rezultate satisfăcătoare în urma testelor efectuate de BCE.
Grupul bancar Volksbank este una dintre băncile care nu au trecut evaluarea, întrucât creditele ipotecare neperformante de la subsidiara din România şi creditele imobiliare şi cele acordate companiilor în Europa Centrală şi de Est au generat un deficit de capital în valoare de 865 de milioane de euro, informează Bloomberg.
Grupul austriac a vândut în acest an subsidiara de leasing din România, Volksbank Leasing, alături de cea din Polonia, către grupul polonez Getin Holding, care a intrat pe piaţa românească la sfârşitul anului trecut prin achiziţia băncii Romanian International Bank (RIB).
Banca a fost nevoită să vândă operaţiuni din Europa Centrală şi de Est ca urmare a condiţiilor impuse de Comisia Europeană pentru ajutorul financiar primit de Volksbank de la statul austriac în contextul crizei financiare.
Volksbank România este deţinută de vehiculul VBI Beteiligungs (Austria) în proporţie de 99,99%, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia.
Grupul Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs.
Testele BCE nu au avut în vedere măsurile adoptate în 2014, care au vizat reducerea portofoliului de credite neperformante sau restructurarea planificată a Asociaţiei Băncilor Volksbank, acestea având loc după data la care s-au încheiat testele, respectiv 31 decembrie 2013, arată Volksbank România.
Volksbank România are o structură a acţionariatului diversificată, respectiv VBAG – 51%, BPCE – 24,5%, DZ Bank – 16,36% şi WGZ Bank – 8,14%. Volksbank Romania are o bază de capital foarte puternică şi se bucură de sprijinul deplin al tuturor acţionarilor, precum şi de încrederea acestora în ceea ce priveşte strategia de business a băncii pe termen mediu şi lung, menţionează Volksbank România.
În urma restructurării băncii, s-au realizat progrese importante în ceea ce priveşte eficientizarea proceselor, precum şi vânzarea unui portofoliu de credite neperformante în valoare de 495 milioane de euro.
"Susţinerea acţionarilor este evidenţiată şi de multiplele injecţii de capital, care subliniază puterea şi flexibilitatea filialei locale, ce dispune de o poziţie solidă în ceea ce priveşte capitalul şi lichiditatea", se spune în comunicatul Volksbank România.
De asemenea, o majorare suplimentară de capital, în valoare de 321 milioane de euro, a fost realizată în luna octombrie. Prin urmare, Volksbank România rămâne o bancă puternic capitalizată, cu o rată de solvabilitate de 17,8% (la sfârşitul lunii septembrie 2014), care depăsşeşte cerinţele minime impuse de reglementările locale (10%) şi care dispune de toate resursele necesare pentru a avea succes în strategia sa de dezvoltare, se mai arată în declaraţia Volksvank România.
Deşi grupurile austriece Raiffeisen Bank International şi Erste, al doilea şi al treilea mare creditor din blocul ex-comunist, au trecut testele, ele au obţinut rezultate care le-au poziţionat în a doua jumătate în clasamentul celor 130 de bănci europene analizate, potrivit Bloomberg.
De altfel, Erste a strâns capital şi a vândut afacerea neprofitabilă din Ucraina anul trecut, iar în România şi Ungaria a iniţiat curăţarea portofoliului de creditele neperformante.
Cu toate acestea, analiştii estimează că grupul Erste va consemna anul acesta cea mai mare pierdere din 2011 până în prezent.
În România, grupul Erste este prezent prin Banca Comercială Română (BCR), cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, cu peste 15 miliarde euro în administrare.
De cealaltă parte, Raiffeisen a fost afectată de performanţele slabe ale diviziilor din Ungaria şi Ucraina, avertizând în luna septembrie că anul acesta va raporta pierderi pentru prima dată, conform Bloomberg.
Raiffeisen Bank este a patra mare bancă de pe piaţa din România, deţinând 529 unităţi, cu aproape 5.400 de angajaţi care deservesc peste 2 milioane de clienţi.
Evaluarea realizată de BCE a vizat 130 de instituţii bancare din zona euro. Analiza, care cuprinde testul calităţii activelor şi testul rezistenţei la şocurile economice, a arătat că 25 de bănci au nevoie de capital suplimentar în valoare de 25 de miliarde de euro.
BCE a realizat aceste teste în colaborare cu Autoritatea Bancară Europeană, luând în calcul situaţia activelor băncilor la 31 decembrie 2013.
Totuşi, dintre cele 25 de instituţii bancare, 12 şi-au majorat deja capitalul cu 15 miliarde de euro pe parcursul anului 2014. Mai mult decât atât, cinci dintre băncile evaluate, printre care şi Eurobank şi National Bank of Greece, au reuşit să strângă capitalul necesar în acest an, potrivit Bloomberg.
Băncile care nu au îndeplinit plafoanele de capital stabilite de BCE trebuie să prezinte planuri de corectare a situaţiei în decurs de două săptămâni, în care să explice cum vor atrage noi fonduri. Planurile trebuie puse în aplicare în termen de nouă luni.
Banca Centrală Europeană va prelua rolul de supraveghere a circa 120 de instituţii financiare mari pe 4 noiembrie, stabilind astfel primul pilon al unei uniuni bancare care are rolul să prevină producerea unor noi crize financiare.
