Bănci și Asigurări

BNR: Tabloul economic global a început să se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I. Adoptarea unui pachet consistent de măsuri de politică monetară este de natură să contribuie la redresarea rapidă a economiei României ulterior contracţiei provocate de pandemie

BNR: Tabloul economic global a început să se degradeze...

Autor: Roxana Rosu

27.03.2020, 16:05 1472

Tabloul economic global a început să se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I, în condiţiile creşterii rapide a impactului advers exercitat asupra producţiei şi a lanţurilor globale de aprovizionare, dar şi asupra cererii, de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile aplicate în numeroase ţări în scopul limitării extinderii acesteia, de natură să facă probabilă, potrivit evoluţiilor recente, intrarea în recesiune a economiei zonei euro şi a celei globale în perspectivă apropiată, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a BNR, publicată vineri.

Potrivit membrilor COnsiliului de Adminsitraţie al băncii, acestea au antrenat o deteriorare bruscă a sentimentului pe piaţa financiară internaţională şi creşterea la cote extreme a volatilităţii preţurilor tuturor claselor principale de active.

În aceste condiţii, guverne din numeroase ţări, precum şi instituţii şi organisme europene şi internaţionale au iniţiat/anunţat măsuri şi programe de natură fiscal-bugetară cu caracter extraordinar, menite să atenueze impactul economic al pandemiei.

Totodată, inclusiv pentru a calma turbulenţele de pe pieţele financiare, băncile centrale majore dar şi cele din economiile emergente, inclusiv din regiune, au schimbat abrupt sau au accentuat cursul politicii monetare, adoptând, şi în regim de urgenţă, măsuri de relaxare a conduitei acesteia şi de ameliorare a condiţiilor de finanţare a economiei.

În ceea ce priveşte situaţia din ROmânia, în contextul exacerbării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, principalele cotaţii ROBOR de pe piaţa monetară internă şi-au întrerupt tendinţa uşor descrescătoare manifestată în primele două luni ale trimestrului I, consemnând apoi, în a doua decadă a lunii martie, o creştere relativ abruptă.

La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au cunoscut ajustări ascendente semnificative, îndeosebi pe maturităţile mai lungi, inclusiv în condiţiile deteriorării lichidităţii pe segmentul secundar al pieţei – fenomen observat şi în plan regional.

Şi cursul de schimb leu/euro s-a înscris la jumătatea lunii februarie pe o traiectorie crescătoare, considerabil mai temperată însă decât cea evidenţiată în cazul ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune.

În acelaşi timp, evaluările preliminare realizate de BNR în contextul actual deosebit de fluid au arătat ca fiind posibilă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei în perspectivă apropiată, pe o traiectorie chiar uşor mai joasă decât cea prognozată în februarie, pe fondul declinului amplu al preţului petrolului.

Totodată, oprirea accelerată a tot mai multe activităţi economice, începând cu a doua jumătate a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii epidemiei COVID-19, precum şi restrângerea progresivă a cererii de consum făceau probabilă o frânare puternică a creşterii economice în trimestrul I, urmată de o contracţie în termeni trimestriali, implicând o schimbare radicală de curs a economiei româneşti în primul semestru al anului, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul mai îndepărtat de timp.

Pe deasupra, balanţa riscurilor la adresa evaluărilor preliminare privind creşterea economică, decurgând din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic înclinată în sens descendent.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 20 martie reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,50 la sută, la 2,00 la sută, precum şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual, implicând menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută.

În acelaşi timp, CA al BNR a convenit ca în caz de nevoie şi în funcţie de evoluţiile specifice, să recurgă şi la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, respectiv pentru cele în valută ale instituţiilor de credit.

 

 

Citiţi textul integral al minutei:

În data de 20 martie 2020, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă. La şedinţă au fost prezenţi următorii membri: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară în baza unui raport referitor la evoluţiile macroeconomice şi financiare recente şi anticipate pe termen scurt, precum şi a unui material privind deciziile de politică monetară adoptate în regim de urgenţă de băncile centrale din Europa Centrală şi de Est, dar şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

Datele analizate au arătat că rata anuală a inflaţiei a scăzut alert în primele două luni ale anului curent şi a revenit astfel în jumătatea superioară a intervalului ţintei, coborând în ianuarie la 3,6 la sută, de la 4,04 la sută în decembrie 2019, iar în februarie la 3,05 la sută, în linie cu previziunile. Corecţia descendentă a venit aproape integral din scăderi de dinamică pe segmentele combustibili şi LFO, şi într-o mult mai mică măsură din descreşteri ale variaţiei preţurilor produselor din tutun şi a preţurilor administrate, evoluţii atribuibile în principal unor efecte de bază şi influenţelor eliminării supraaccizei la carburanţi şi ale declinului neanticipat al cotaţiei petrolului.

O contribuţie minoră, şi inferioară aşteptărilor, a fost adusă şi de inflaţia de bază, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a prelungit ascensiunea în ianuarie, contrar previziunilor - urcând la 3,74 la sută, de la 3,66 la sută în decembrie 2019 - şi a scăzut în februarie la 3,60 la sută, inclusiv pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste, continuând, prin urmare să indice presiuni inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor salariale.

În acelaşi timp, creşterea economică s-a reaccelerat mult peste aşteptări în trimestrul IV 2019 - la 4,3 la sută, de la 3,0 la sută în trimestrul III -, inclusiv în termeni trimestriali, făcând probabilă o mărire mai pronunţată a excedentului de cerere agregată decât cea anticipată. Totodată, contrar previziunilor, consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit în acest interval principalul motor al expansiunii economice, urmat la ceva distanţă ca aport de for¬marea brută de capital fix şi apoi de consumul administraţiei publice, a cărui contribuţie s-a majorat considerabil - atingând un maxim al perioadei post-trimestrul III 2008 -, în condiţiile creşterii deficitului bugetar la finalul anului mult peste limita de 3 la sută din PIB prevăzută de Pactul de stabilitate şi creştere. Exportul net şi-a diminuat însă vizibil aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul încetinirii mai pregnante a creşterii importurilor, în raport cu cea evidenţiată în cazul exporturilor de bunuri şi servicii, regăsită şi în temperarea consistentă a creşterii anuale a soldului negativ al balanţei comerciale. Deficitul de cont curent şi-a atenuat însă doar foarte uşor dinamica anuală, iar gradul de acoperire a acestuia cu ISD şi transferuri de capital şi-a prelungit tendinţa descendentă.

Pe ansamblul anului 2019, avansul economic a rămas astfel deosebit de solid, încetinind doar uşor faţă de anul precedent - la 4,1 la sută, de la 4,4 la sută -, în contextul temperării ritmului consumului privat şi al majorării contribuţiei negative a exportului net, dar şi al redinamizării puternice a formării brute de capital fix şi al accelerării semnificative a creşterii consumul administraţiei publice. Ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a majorat în 2019 la 4,7 la sută, de la 4,4 la sută în anul anterior, iar gradul de acoperire a acestuia cu ISD şi transferuri de capital s-a redus uşor, la circa 78 la sută, de la 83 la sută în 2018.

În acelaşi timp, cele mai recente date cu frecvenţă lunară – aferente lunii ianuarie 2020 – continuau să sugereze o creştere robustă a economiei în primul trimestru al anului curent, susţinută atât de consumul privat, cât mai cu seamă de cererea de investiţii. Indicative erau dinamizarea puternică în termeni anuali a vânzărilor cu amă¬nuntul şi a serviciilor prestate populaţiei, precum şi reintensificarea semnificativă a activităţii în construcţii şi temperarea declinului pro¬ducţiei industriale, alături de accelerarea creşterii comenzilor noi în industria prelucrătoare, dar şi a exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii, în condiţiile relativei stabilizări a economiei europene şi a celei globale. Şi procesul de creditare a rămas viguros, dinamica anuală a creditelor noi atingând în prima lună a anului un maxim al perioadei post-octombrie 2015.

Tabloul economic global a început însă să se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I, iar incertitudinile asociate au sporit substanţial, în condiţiile creşterii rapide a impactului advers exercitat asupra producţiei şi a lanţurilor globale de aprovizionare, dar şi asupra cererii, de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile aplicate în numeroase ţări în scopul limitării extinderii acesteia, de natură să facă probabilă, potrivit evoluţiilor recente, intrarea în recesiune a economiei zonei euro şi a celei globale în perspectivă apropiată.

Acestea au antrenat o deteriorare bruscă a sentimentului pe piaţa financiară internaţională şi creşterea la cote extreme a volatilităţii preţurilor tuturor claselor principale de active. În contextul unui sell-off generalizat, inclusiv pieţele de obligaţiuni din economiile avansate au fost afectate episodic de tensiuni crescute şi de scăderea lichidităţii, în timp ce pieţele financiare din economiile emergente au suferit ieşiri substanţiale de capital. Totodată, cotaţiile internaţionale ale petrolului şi preţurile altor materii prime au consemnat scăderi ample.

În aceste condiţii, guverne din numeroase ţări, precum şi instituţii şi organisme europene şi internaţionale au iniţiat/anunţat măsuri şi programe de natură fiscal-bugetară cu caracter extraordinar, menite să atenueze impactul economic al pandemiei. Totodată, inclusiv pentru a calma turbulenţele de pe pieţele financiare, băncile centrale majore dar şi cele din economiile emergente, inclusiv din regiune, au schimbat abrupt sau au accentuat cursul politicii monetare, adoptând, şi în regim de urgenţă, măsuri de relaxare a conduitei acesteia şi de ameliorare a condiţiilor de finanţare a economiei. Astfel, Federal Reserve a redus în doi paşi, cu 150 de puncte de bază, intervalul ţintă al federal funds rate, până la 0-0,25 la sută, a reiniţiat cumpărări de active financiare şi a sporit volumul lichidităţii injectate în sistemul financiar prin operaţiuni reversibile, reducând totodată la zero rata rezervelor minime obligatorii. BCE a adoptat în cadrul a două şedinţe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase. În regiune, Banca Naţională a Cehiei a redus rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale şi a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008. Banca Naţională a Poloniei a adoptat un set chiar mai amplu de măsuri. Pe lângă reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale şi îngustarea complementară a amplitudinii coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, acesta a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.

În contextul exacerbării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, principalele cotaţii ROBOR de pe piaţa monetară internă şi-au întrerupt tendinţa uşor descrescătoare manifestată în primele două luni ale trimestrului I, consemnând apoi, în a doua decadă a lunii martie, o creştere relativ abruptă. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au cunoscut ajustări ascendente semnificative, îndeosebi pe maturităţile mai lungi, inclusiv în condiţiile deteriorării lichidităţii pe segmentul secundar al pieţei – fenomen observat şi în plan regional. Şi cursul de schimb leu/euro s-a înscris la jumătatea lunii februarie pe o traiectorie crescătoare, considerabil mai temperată însă decât cea evidenţiată în cazul ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune.

În acelaşi timp, evaluările preliminare realizate în contextul actual deosebit de fluid au arătat ca fiind posibilă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei în perspectivă apropiată, pe o traiectorie chiar uşor mai joasă decât cea prognozată în februarie, pe fondul declinului amplu al preţului petrolului. Totodată, oprirea accelerată a tot mai multe activităţi economice, începând cu a doua jumătate a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii epidemiei COVID-19, precum şi restrângerea progresivă a cererii de consum făceau probabilă o frânare puternică a creşterii economice în trimestrul I, urmată de o contracţie în termeni trimestriali, implicând o schimbare radicală de curs a economiei româneşti în primul semestru al anului, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul mai îndepărtat de timp. Pe deasupra, balanţa riscurilor la adresa evaluărilor preliminare privind creşterea economică, decurgând din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic înclinată în sens descendent.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că acest context reclamă şi justifică o reacţie imediată şi hotărâtă a politicii monetare, în scopul atenuării impactului economic al pandemiei de coronavirus, complementar măsurilor de primă linie adoptate în domeniul sanitar şi în cel fiscal-bugetar, având în vedere inclusiv spaţiul relativ mai restrâns de care dispune politica fiscală pentru a aplica măsuri de sprijinire a firmelor şi populaţiei în actuala conjunctură. O reacţie promptă şi bine calibrată - inclusiv din perspectiva instrumentelor de politică monetară utilizate -, s-a considerat a fi necesară şi pentru asigurarea şi consolidarea lichidităţii în sistemul bancar, în vederea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, precum şi a finanţării în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului bugetar. Membrii Consiliului au convenit că adoptarea în actualul context a unui pachet consistent de măsuri de politică monetară este de natură să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei provocate de pandemia de coronavirus, implicit la asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,50 la sută, la 2,00 la sută, precum şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual, implicând menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în unanimitate efectuarea de operaţiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a convenit ca în caz de nevoie şi în funcţie de evoluţiile specifice, să recurgă şi la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, respectiv pentru cele în valută ale instituţiilor de credit.

Totodată, având în vedere gradul ridicat de incertitudine ce caracterizează evoluţiile economice şi financiare, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât suspendarea calendarului şedinţelor de politică monetară anunţat anterior, urmând ca acestea să aibă loc, pe o perioadă nedeterminată, ori de câte ori e nevoie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO